„O zi de concediu = o zi lucrată”: Cum vrea statul să elimine „loteria” zilelor de vacanță
„Câte zile sunt în luna în care vreau să merg la mare?” Autoritățile susțin că noul mecanism de calcul al concediului, care ar urma să intre în vigoare de anul viitor, va elimina această întrebare, întrucât formula propusă este în favoarea salariatului și, indiferent de situație, acesta va avea de câștigat. Sindicatele sunt însă de altă părere și insistă asupra stabilirii unui concediu anual de 24 de zile lucrătoare, și nu de 22 de zile, cum propun autoritățile.
MMPS: sistemul actual creează inechități
Secretarul de stat al Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS), Mihai Gabriel-Ciobanu, a reiterat, în ședința Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective din 29 iunie, că soluția conversiei concediului anual de la 28 de zile calendaristice la 22 de zile lucrătoare urmărește uniformizarea practicilor și reprezintă un echilibru între salariații care își iau concediul integral și cei care îl fragmentează.
„În Republica Moldova, dacă ești salariat, poți beneficia efectiv de 20 sau de 24 de zile lucrătoare de concediu, în funcție de modul în care îl fracționezi. De exemplu, dacă aș lucra în sectorul privat, aș prefera să-mi iau și weekendurile, pentru că astfel aș primi o indemnizație mai mare. Sunt însă și angajați care preferă să beneficieze efectiv de un concediu mai lung. Dacă facem media dintre 20 și 24 de zile, ajungem la 22”, a explicat secretarul de stat.
De concedii suplimentare vor beneficia în continuare părinții care au doi sau mai mulți copii cu vârsta de până la 14 ani, părinții copiilor cu dizabilități, salariații care lucrează în condiții vătămătoare, precum și cei care au negociat zile suplimentare de concediu prin contractele colective de muncă.
Totodată, începând cu 1 ianuarie 2027, vor fi eliminate concediile suplimentare acordate judecătorilor din toate instanțele, ofițerilor anticorupție, ofițerilor de informații, funcționarilor publici, ofițerilor de protecție, procurorilor și funcționarilor publici cu statut special. Astfel, vor fi eliminate concediile suplimentare care se acordau în funcție de vechimea în muncă.
„Dacă analizăm situația din sectorul public, observăm că, în multe cazuri, concediile de odihnă sunt relativ mari. Deseori se acordă concedii suplimentare, care se acumulează de la un an la altul. Ca rezultat, se formează solduri mari de zile de concediu, oamenii nu merg să se odihnească, nu valorifică aceste zile, iar ele se transformă, practic, într-un fel de indemnizație la eliberarea din serviciu”, a remarcat Mihai Gabriel-Ciobanu.
Indemnizația de concediu
Referitor la indemnizația de concediu, secretarul de stat a menționat că în spațiul public s-a creat impresia eronată că, la calcularea acesteia, va continua să se aplice cadrul normativ actual, ceea ce ar conduce la diminuarea plăților. În realitate, a subliniat oficialul, principiul de bază propus este ca o zi de concediu să fie echivalentă cu o zi lucrată. „Nu facem o medie a salariului de bază, ci îl proiectăm asupra lunii în care salariatul își ia concediul. Salariul are o componentă fixă – salariul de bază – și o componentă variabilă, reprezentată de bonusuri sau sporuri. Pentru componenta fixă se calculează plățile pe care lucrătorul le-ar fi primit în luna în care își ia concediul. În cazul bonusurilor, se ia în calcul media ultimelor trei luni”, a explicat oficialul.
Mihai Gabriel-Ciobanu a insistat că mecanismul propus, inspirat din modelul suedez de calcul al concediilor, este mai avantajos pentru salariați decât practicile aplicate în prezent.
„Formula pe care o propunem este cea mai echitabilă pentru salariat. Noi considerăm că un angajat nu ar trebui să se întrebe câte zile lucrătoare sunt în luna în care vrea să meargă la mare. Acesta nu trebuie să fie un factor determinant”, a subliniat secretarul de stat. „Principiul de bază este că un salariat care pleacă în concediu în luna august nu trebuie să primească mai puțin decât ar fi primit dacă ar fi lucrat”, a adăugat acesta.
Autoritățile își propun să încurajeze angajații să își ia efectiv concediul pentru odihnă și să descurajeze folosirea acestuia ca mecanism suplimentar de remunerare.
„Există situații în care unii salariați își iau concediu, li se calculează și li se plătește indemnizația, după care sunt rechemați la muncă. Astfel, zilele de concediu au ajuns să fie percepute ca o sursă suplimentară de venit, și nu ca timp destinat odihnei. Acesta este, cred eu, unul dintre principalii factori care justifică schimbarea, alături de simplificarea și debirocratizarea calculului concediului prin trecerea de la zile calendaristice la zile lucrătoare”, a declarat secretarul de stat al MMPS.
Conversia celor 28 de zile calendaristice poate conduce, în prezent, la un echivalent cuprins între 20 și 24 de zile lucrătoare, în funcție de modul în care este fracționat concediul. Autoritățile propun stabilirea unei medii de 22 de zile lucrătoare.
Sindicatele cer 24 de zile de concediu, patronatele – 20
Șeful Departamentului juridic din cadrul Confederației Naționale a Sindicatelor, Eugeniu Covrig, a contestat calculul autorităților. El a sugerat că motivul real al intervenției propuse nu este necesitatea asigurării uniformității și respectării principiilor egalității și nediscriminării, așa cum invocă autorii proiectului, ci satisfacerea unor solicitări formulate de angajatori, inclusiv de autoritățile publice, și anume diminuarea numărului de zile de concediu atât pentru salariații din sectorul real, cât și pentru angajații și funcționarii din sectorul bugetar.
Totodată, acesta a menționat că stabilirea unui concediu anual mai mic de 24 de zile lucrătoare ar constitui o încălcare a angajamentelor asumate de Republica Moldova prin ratificarea Convenției Organizației Internaționale a Muncii privind concediile plătite.
Eugeniu Covrig a criticat și încercarea autorilor de a evidenția, în nota de fundamentare a proiectului, numărul zilelor de sărbătoare nelucrătoare plătite din Republica Moldova pentru a sugera că acestea, împreună cu cele 22 de zile lucrătoare propuse pentru concediul anual, ar echivala cu media numărului de zile de concediu anual din statele Uniunii Europene.
„Conform Codului muncii, salariații din Republica Moldova beneficiază de 14 zile de sărbătoare nelucrătoare plătite. Am făcut o analiză, în baza unui calendar, pentru cel puțin următorii zece ani, 2027–2036, și am constatat că, în fiecare an, salariații nu vor beneficia de cel puțin trei dintre aceste zile de sărbătoare. Mai mult, sunt ani în care vor pierde cinci sau chiar șase dintre cele 14 zile, deoarece acestea coincid cu zilele de weekend. Concret, în anii 2029, 2030 și 2035 vor pierde câte trei zile. În 2027, 2031, 2032 și 2036 vor pierde câte patru zile. În 2028 și 2034 vor pierde câte cinci zile, iar în 2033 chiar șase zile”, a punctat liderul sindical.
Și patronatele au formulat observații asupra proiectului. Reprezentanții acestora au remarcat că nici autorii proiectului, nici reprezentanții sindicatelor nu au pornit de la premisa că divizarea concediului constituie o excepție, și nu regula.
În opinia lor, regula generală ar trebui să fie acordarea concediului de odihnă în mod integral și unitar, indiferent dacă este vorba despre concediul anual de 28 de zile calendaristice sau despre alte categorii de concedii prevăzute de legislație. În aceste condiții, conversia generală a celor 28 de zile calendaristice ar trebui să rezulte în 20 de zile lucrătoare, și nu în 22, așa cum propune MMPS.
Echilibrul propus de MMPS
„Avem două poziții: sindicatele solicită 24 de zile lucrătoare, iar patronatele ne spun că această soluție ar genera cheltuieli suplimentare și susțin varianta de 20 de zile lucrătoare. Tocmai de aici a apărut și proiectul de lege care propune 22 de zile, adică media dintre 20 și 24. Aceasta ar aduce un anumit echilibru în cadrul negocierilor”, a declarat ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.
Ministra a reiterat că mecanismul aflat în prezent în vigoare reprezintă „o loterie” pentru salariați și depinde, în mare măsură, de înțelegerile pe care aceștia reușesc să le aibă cu angajatorul.
„Dacă vrei să pleci în concediu pentru o săptămână, după cele două săptămâni pe care ești obligat să le iei integral, nu ai voie să depui cererea doar pentru perioada de luni până vineri. Persoanele sunt nevoite să solicite concediu de luni până duminică. Câte zile li se scad din concediul calendaristic? Șapte, nu cinci. Ce fac oamenii? Sunt nevoiți să își ia concediu de luni până joi, iar vineri să se «îmbolnăvească» sau să găsească altă soluție, doar pentru a putea beneficia efectiv de timpul de odihnă”, a remarcat ministra.
Natalia Plugaru a declarat că autoritățile își propun să creeze un cadru normativ care să nu mai pună salariatul în situația de a negocia cu angajatorul și de a calcula „cum să iasă mai bine, ca să stea mai multe zile acasă”. În opinia sa, conversia celor 28 de zile calendaristice în 22 de zile lucrătoare reprezintă echilibrul optim între solicitările sindicatelor și cele ale patronatelor.
După încheierea consultărilor, proiectul va fi înaintat Guvernului spre aprobare, urmând ulterior să fie supus votului în Parlament.
CITIȚI ȘI:
