Audieri: Migranții din Nepal și Bangladesh urmau să locuiască în Criuleni, dar au ajuns să doarmă în vagoane la Băcioi
Cei peste 100 de cetățeni din Bangladesh și Nepal, care locuiau în vagoane pe teritoriul unei firme, erau angajați legal în Republica Moldova. Deși autoritățile știau de un an că aceștia trăiesc în condiții insalubre, acestea spun că situația nu a putut fi monitorizată din cauza lipsei inspectorilor.
Detaliile au fost făcute publice pe 7 iulie, în cadrul unor audieri la Parlament, după ce scandalul a izbucnit cu o săptămână mai devreme, când Inspectoratul General pentru Migrație a descins inopinat la o firmă din Băcioi, suburbie a capitalei. Verificările au scos la iveală faptul că 102 migranți din Asia de Sud erau cazați în vagoane, în condiții mizere.
„Cetățenii din Bangladesh și Nepal muncesc la nouă companii, dar au fost cazați pe teritoriul unei singure întreprinderi. Toți acești migranți se aflau pe teritoriul țării în baza unor permise de ședere în scop de muncă”, a raportat Dumitru Lazăr, șeful Inspectoratului General pentru Migrație.
Pentru a obține permisele de ședere în scop de muncă pentru acești oameni, angajatorii au declarat inițial o adresă fictivă din orașul Criuleni. Mai exact, a fost indicat un bloc cu 11 apartamente locative, însă, în realitate, nu locuia nimeni acolo.
„Ei au schimbat locul de reședință al acestor străini în municipiul Chișinău, la Băcioi, acolo unde le-au oferit niște locuri de cazare indecente”, a spus Lazăr.
Nicolae Jelamschi, directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), a confirmat starea dezastruoasă din „gara” improvizată: „Avem un raport de evaluare în care am stabilit condiții de cazare, igienă, alimentație precare și riscurile pentru sănătate”.
În consecință, toți cei 102 migranți au fost amendați pentru că nu au declarat la IGM schimbarea reședinței în termenul legal de 15 zile. Totodată, în timpul verificărilor, au fost identificați doi cetățeni străini care depășiseră termenul legal de ședere și urmează să fie deportați.
Vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru protecție socială, sănătate și familie, Marina Morozova, l-a întrebat pe șeful IGM de ce au fost amendați muncitorii, din moment ce ei „nu cunosc nici limba și nici legile”, mutarea fiind decisă exclusiv de angajator. Ea a subliniat că legislația ar trebui modificată astfel încât angajatorul să fie cel obligat să anunțe IGM în cazul schimbării reședinței muncitorilor.
Nereguli la angajare
Organele competente cunoșteau situația încă din vara anului 2025, după ce Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a sesizat oficial autoritățile cu privire la neregulile legate de acești lucrători străini, a afirmat, la aceleași audieri, Mihai-Gabriel Ciobanu, secretar de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS).
„În perioada 26 iunie – 25 iulie 2025, autoritățile au desfășurat controale la șase întreprinderi. A fost verificată respectarea și conținutul contractelor individuale de muncă, documentele salariale și documentația privind securitatea și sănătatea la locul de muncă. S-a constat că lucrătorii străini aveau contracte de muncă, era respectată inclusiv evidența timpului de muncă, iar componentele salariale erau reflectate corect în evidența contabilă”, a menționat Ciobanu.
La unele întreprinderi au fost constatate deficiențe privind conținutul contractelor, care nu includeau toate elementele obligatorii prevăzute de Codul muncii. Pentru remedierea acestor neconformități, au fost stabilite termene-limite de conformare, care au fost ulterior respectate de către angajatori, a spus Ciobanu.
În ceea ce privește securitatea la locul de muncă, inspectorii au depistat abateri grave: au lipsit examenele medicale la angajare și cele periodice, instruirea lucrătorilor și verificarea cunoștințelor despre utilizarea echipamentului de protecție, evaluarea riscurilor profesionale și planurile de prevenire și protecție.
„Controale din 2025 au arătat că nu au fost identificate cauze de muncă forțată, trafic de persoane, reținerea documentelor sau neplata salariul”, a declarat secretarul de stat.
Conform datelor MMPS, în perioada 2023–2025 au fost înregistrate 21 de accidente de muncă în care au fost implicați migranți: trei în 2023, zece în 2024 și opt în 2025. Printre principalele cauze s-au numărat nerespectarea normelor de securitate și stabilirea necorespunzătoare a sarcinilor de muncă.
Peste o sută de oameni în 10 apartamente și „cultură igienică foarte scăzută”
Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, Lilian Carp, a cerut explicații conducerii IGM despre cum a fost posibilă eliberarea actelor de ședere pentru 102 oameni care urmau să fie înghesuiți în doar 11 apartamente, fără ca inspectorii să-și pună semne de întrebare.
„O sută de persoane în 11 apartamente. Aceasta nu se încadrează în normele sanitare, absolut. Chiar dacă ar fi apartamente cu trei camere, nu contează, pentru că atunci când tu obții o cerere și vezi că sunt 11 apartamente, analizezi suprafața, îți pui niște întrebări dacă acolo sunt respectate condițiile pentru aceste persoane”, a punctat Carp.
În replică, șeful IGM a spus că „au fost efectuate verificări și condițiile din apartament permite amplasarea a 100 de oameni”: „Noi nu suntem experți. Dar, totodată, în urma discuțiilor purtate cu agenții economici, au declarat că, totuși, cetățenii veniți din aceste state, cu părere de rău, au o cultură igienică foarte scăzută”.
Acesta a adăugat că legislația actuală privind dreptul de ședere nu le permite inspectorilor responsabil de probleme migraționale să se pronunțe dacă spațiul locativ respectă normele sanitare sau de densitate.
Lilian Carp i-a răspuns că există norme clare privind suprafața per persoană, dând exemplul căminelor studențești, și a cerut modificarea urgentă a cadrului legal.
Un singur ofițer gestionează peste 1.300 de dosare
Începând cu anul 2019, normele au fost simplificate pentru a facilita aducerea forței de muncă străine, însă infrastructura de control a rămas mult în urmă, a afirmat, în context, Elena Coliujco, șefa Direcției politici din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
„Fiind un flux în creștere, nu se reușește în procesul de acordare a dreptului de ședere de a ieși la fața locului și de a vedea acele condiții. Inspectorul răspunde de reglementarea șederii, dar nu poate să se expună față de condițiile de muncă, pentru că acest lucru se face post-factum, după sesizări”, a menționat Elena Coliujco.
În prezent, fiecărui ofițer de migrație îi revin, în medie, câte 1.353 de dosare, adică peste 110 dosare lunar pentru verificare.
Pe 30 iunie 2026, IGM avea la evidență 24.178 de străini cu acte valabile, comparativ cu 22.421 în aceeași perioadă anului precedent.
Dintre aceștia, 5.616 au drept de ședere permanent, iar 18.562 au drept provizoriu, dintre care:
- 4.784 sunt cu drept de muncă;
- 9.971 pentru reîntregirea familiei;
- 2.116 pentru studii;
- 454 sunt cetățeni ai Uniunii Europene;
- 394 pentru activități religioase și voluntariat;
- 387 pentru investiții.
La acest număr se adaugă și 53.629 de beneficiari de protecție temporară din Ucraina.
Acest volum de 78.457 de persoane este gestionat de doar 58 de ofițeri, dintre care 43 activează în subdiviziunile teritoriale de admitere și documentare, iar 15 activează în domeniul azilului și apatridiei.
Situația muncitorilor străini cazați în vagoane în apropierea municipiului Chișinău a fost făcută publică recent de TV8. Așa-numitul „tren-dormitor” se află pe teritoriul unei fabrici de producere a ferestrelor și ușilor.
Conducerea întreprinderii a amplasat acolo opt vagoane de tren transformate în spații de locuit. În fiecare vagon ar locui câte aproximativ 20 de persoane, care revin aici după programul de lucru pentru a găti, a se spăla și a înnopta.
Cazul acestora este investigat de Avocatul Poporului, care va verifica inclusiv de ce autoritățile nu ar fi intervenit, deși cunoșteau această situație încă de anul trecut.
Ombudsmanul susține că există suspiciuni privind încălcarea dreptului la un trai decent și va analiza întregul lanț de responsabilitate - atât în cadrul instituțiilor statului, cât și al angajatorului.
Ombudsmanul Ceslav Panico a declarat, în cadrul emisiunii „Zi de Zi” de la Radio Moldova, că: „nu trebuie să vedem acest migrant doar ca forță ieftină de muncă, ci ca om cu demnitate umană și drepturi care trebuie respectate”.
Agenții economici din R. Moldova angajează muncitori străini pentru a acoperi deficitul de forță de muncă de pe piața internă.
Pe de altă parte, numărul total al șomerilor din R. Moldova depășea, în primul trimestru al anului curent, cifra de 93.6 mii de persoane, rata șomajului fiind de 10.4%.
CITIȚI ȘI:
