Expert de la Oxford, la Moldova 1: „S-ar putea să asistăm la un summit istoric în Ankara”
Summitul din capitala Turciei poate deschide etapa unui „NATO european”, construit pe investiții sporite în apărare, consolidarea industriei militare și o cooperare transatlantică. Retragerea SUA aduce o schimbare de paradigmă în care Europa își va asuma responsabilități sporite pentru a asigura propria arhitectură de securitate, susține expertul de la Universitatea Oxford, Corneliu Bjola.
„S-ar putea să asistăm la un summit istoric în Ankara și motivul ține de dezangajarea strategică a Statelor Unite din Europa, care a fost anunțată în mai multe documente oficiale. Nu vorbim numai de retorică, vorbim de documente ca cel publicat în decembrie, doctrina strategică a Statelor Unite, doctrina de apărare publicată în ianuarie și semnale trimise ulterior de către Ministerul Războiului”, a explicat profesorul de științe politice la Universitatea Oxford și expert în studii diplomatice, Corneliu Bjola, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Europa preia treptat responsabilitatea apărării convenționale
În această logică, expertul afirmă că Alianța intră într-o etapă pe care o definește drept „NATO 3.0”, în care Europa se va concentra pe trei elemente: cheltuieli de apărare care ar putea crește spre 5%, dezvoltarea bazei industriale și o pregătire pentru genul de redistribuire a forțelor americane în Europa.
„E foarte important că acest summit se termină într-o notă bună, fără fricțiuni. Și aceasta cred că va fi miza acestui summit - să trimită un semnal că această schimbare care are loc va fi ordonată, va avea loc într-un context în care partenerii transatlantici, europeni și cei americani vor continua să colaboreze. Pentru că un astfel de semnal de solidaritate trimite un semnal de descurajare pentru Rusia”, a subliniat Corneliu Bjola.
În opinia profesorului, repoziționarea Statelor Unite este deja vizibilă prin schimbările de trupe în trei zone de comandă operațională din Norfolk, Napoli și din Belgia predate, acum câteva luni, către generali europeni.
„Europa nu mai reprezintă o zonă de prioritate numărul unu pentru Statele Unite. Asta însemnând, deci, că, pe zona convențională militară, Europa trebuie să preia, din punctul de vedere al conducerii acestor operațiuni, rolul principal”, a remarcat expertul în studii diplomatice.
Capacitatea Europei de a descuraja Rusia depinde de ritmul înarmării
Profesorul apreciază că statele europene pot construi o capacitate credibilă de descurajare, dacă investițiile anunțate vor continua în ritmul actual.
„Europenii au dovedit capacitatea să susțină Ucraina foarte bine din punct de vedere financiar. În momentul de față, au un program foarte important de accelerare a dezvoltării bazei sale industriale de armament, cu un orizont până în 2030 de preluare a multor capacități noi. (...) Până în momentul respectiv, forțele americane, pe domeniul de recunoaștere, de aviație, de sateliți, rămân indispensabile”, a punctat profesorul.
Ucraina, din beneficiar de securitate în furnizor de expertiză militară
Potrivit analistului, experiența acumulată pe front transformă Ucraina într-un actor indispensabil pentru viitoarea arhitectură europeană de securitate.
„Atât timp cât acest conflict în Ucraina continuă, nu se poate vorbi de o integrare Ucraina-NATO. Deci, există o poziție și din partea americană, și din alte state. Ce spune președintele Zelenski în momentul de față este că Ucraina a demonstrat o capabilitate pe care aliații NATO o urmăresc foarte atent. Von der Leyen (n.r. președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen) vorbea de deschiderea unui birou de inovare exact la Kiev, pentru că, într-adevăr, Ucraina a dovedit o capacitate de rezistență extraordinară în acest conflict”, a remarcat Bjola.
Profesorul a atras atenția că sprijinul militar occidental pentru Kiev este susținut în prezent în principal de statele europene: „În 2025 și 2026, niciun cent de asistență militară nu a venit dinspre Statele Unite direct spre Ucraina, totul a fost plătit de europeni”, a punctat expertul.
În opinia sa, unitatea Alianței rămâne principalul factor de descurajare: „E foarte important ca acest mesaj de unitate și de susținere a Ucrainei să continue tocmai pentru a preveni orice fel de idei la Moscova”.
Marea Neagră, în arhitectura de securitate europeană
Profesorul consideră că România va încerca să obțină la Ankara decizii concrete privind consolidarea securității la Marea Neagră.
„Ce va încerca, cred că, România, exact pe fondul problemelor pe care le-a semnalat, este să obțină un angajament și pe Marea Neagră. Mai ales că summitul are loc în Turcia, la Ankara. Ce va însemna acest lucru rămâne de văzut. Este vorba de acest hub de securitate despre care s-a discutat de mai mult timp. Dar mă aștept să fie vorba și de sisteme anti-drone, ca puncte de plecare, de livrări, care să prevină genul de probleme care s-au întâmplat la Galați. Dar să nu uităm și genul de drone care au lovit undeva la Constanța și care au fost, oarecum, datorită războiului electronic, deviate spre acea zonă”, a afirmat expertul.
Bjola mai susține că războiul din Ucraina redefinește fundamental modul în care vor fi purtate conflictele militare în viitor. „Ce a adăugat războiul este că dronele și nu numai dronele, tot ecosistemul atașat de drone, vorbind de sateliți, de Starlink-uri, care permit acest lucru de comunicare, de ghidare a dronelor respective, contează extraordinar de mult”, a explicat profesorul.
Succesul militar nu mai depinde exclusiv de superioritatea convențională, ci de capacitatea de integrare rapidă a tehnologiilor emergente.
„Totul vine integrat. Kineticul cu informaționalul, cu ciberneticul, se mai adaugă și dimensiunea de spațiu, mă refer la minisateliții din orbită, cum sunt Starlink-urile, toate acestea vin integrate. Acesta e războiul pe care îl vezi în momentul de față și în care, într-adevăr, Ucraina a dovedit foarte multă inovare și foarte multă capacitate de adaptare. (...) Cel care câștigă este cel care se adaptează cel mai repede”, a conchis Corneliu Bjola.
Summitul NATO de la Ankara, care are loc pe 7 și 8 iulie 2026, reprezintă un moment de reconfigurare strategică, în contextul redefinirii relației transatlantice, al continuării războiului din Ucraina și al consolidării rolului Europei în arhitectura de securitate a Alianței.
Garanții pentru Ucraina: La mai bine de patru ani de la invazia rusă, asistența pentru Kiev este coordonată prin misiunea NSATU și noul mecanism PURL. Pe fondul presiunilor administrației Donald Trump ca Europa să preia o parte disproporționată din costuri, Volodimir Zelenski a declarat, la summitul NATO, că Ucraina deține „cea mai avansată capacitate de luptă cu drone din lume”, dar principala vulnerabilitate rămâne apărarea împotriva rachetelor balistice rusești.
„Revoluția” industrială: Forumul Industriei de Apărare caută soluții pentru producția de muniție. Turcia folosește ascensiunea tehnologică, precum dronele Bayraktar, pentru a cere o integrare profundă în contractele și achizițiile comune ale Alianței de zeci de miliarde de dolari.
Aliații trec oficial la noul prag de 5% din PIB alocat apărării și securității naționale până în 2035. Din această sumă, 3.5% merge către cheltuielile militare de bază. Toate statele depășesc deja vechiul prag de 2%, Polonia și țările baltice fiind lideri la ponderi, în timp ce Germania și-a devansat ținta internă pentru 2029.
Și România și-a consolidat poziția în cadrul NATO prin aderarea, la Ankara, la mai multe inițiative multinaționale privind apărarea antiaeriană, achizițiile comune de drone, instruirea piloților și dezvoltarea noilor capabilități de supraveghere aeriană.
Înaintea summitului, Donald Trump a declarat că un acord de pace între Rusia și Ucraina ar fi „mai aproape decât cred oamenii”, iar Putin își dorește să încheie războiul din Ucraina.
