Experți: Eliminarea scutirilor fiscale pentru firmele transnistrene poate sprijini reintegrarea R. Moldova
Eliminarea treptată a facilităților fiscale de care beneficiază companiile din regiunea transnistreană este o măsură necesară atât din perspectivă economică și fiscală, cât și în procesul de reintegrare a țării, susțin experții. Aceștia consideră că termenul propus de Guvern pentru aplicarea primelor taxe - 1 august 2026 - este realizabil, însă succesul reformei va depinde de consecvența autorităților constituționale.
Guvernul propune ca, începând cu 1 august 2026, anumite categorii de mărfuri introduse în Republica Moldova de companiile din regiunea transnistreană, inclusiv băuturi alcoolice, produse din tutun, gaze naturale sau bijuterii, să fie supuse TVA și accizelor.
Proiectul hotărârii de Guvern, aflat în consultări publice, stabilește mecanismul de aplicare a noilor reguli, după ce cadrul legal a fost adoptat de Parlament pe 30 aprilie și promulgat pe 5 mai curent.
Măsură „întârziată”
Expertul economic Ion Preașcă afirmă că aplicarea noilor prevederi de la 1 august nu ar trebui să întâmpine dificultăți tehnice, întrucât importurile în regiunea transnistreană sunt efectuate prin puncte controlate de autoritățile constituționale.
„Nu văd nicio problemă să fie implementată de la 1 august, fiindcă importurile de produse în regiunea transnistreană practic au loc doar prin frontieră controlată de autoritățile de la Chișinău. Există control și cred că măsura poate fi implementată fără mari probleme. Altceva este dacă agenții economici din regiune nu sunt pregătiți, dar aceasta este deja o altă problemă”, a comentat Preașcă, pentru Teleradio-Moldova.
Eliminarea facilităților fiscale pentru companiile din stânga Nistrului este o măsură cam întârziată, afirmă directorul executiv al Centrului Analitic Economica, Marin Gospodarenco.
„Este o măsură pe care, sincer, ar fi trebuit să o luăm cu mulți ani în urmă. Timp de aproape trei decenii, companiile din regiunea transnistreană au vândut mărfuri pe malul drept fără să plătească TVA și accize la bugetul Republicii Moldova, deși multe dintre ele erau înregistrate la Chișinău și beneficiau de acordurile comerciale semnate de statul nostru, inclusiv de Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană”, ne-a spus Gospodarenco.
Potrivit acestuia, egalitatea de tratament fiscal reprezintă nu doar o chestiune de echitate între contribuabili, ci și o condiție tehnică necesară în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Ambii experți susțin că introducerea taxelor trebuie realizată gradual. Mai mult, Marin Gospodarenco avertizează că aplicarea simultană a tuturor taxelor ar putea genera efecte economice și sociale grave în regiune.
„Aplicarea treptată este, în opinia mea, singura variantă rațională. O aplicare bruscă a tuturor taxelor, la toate categoriile de mărfuri, va produce trei efecte negative simultan. Primul: un șoc inflaționist puternic în regiune, unde inflația a fost de 14.7% în 2025, iar salariile medii sunt de două ori mai mici comparativ cu cele din dreapta Nistrului. Prețurile la alimente, medicamente și carburanți ar crește peste noapte cu 20-30%, ceea ce ar lovi, în primul rând, în pensionari, cei 97.000 de pensionari transnistreni. Al doilea: falimentul instantaneu al unor firme din regiune, cu pierderi de locuri de muncă și un val de emigrare economică. Al treilea, cel mai periculos strategic: Chișinăul ar oferi Tiraspolului și Moscovei un argument perfect pentru narativul 'criză umanitară provocată de PAS', exact ce încearcă regimul separatist să construiască public prin discursurile lui Krasnoselski”, a explicat Gospodarenco.
Risc de evaziune fiscală
Majoritatea celor aproximativ 2.500 de agenți economici din regiunea transnistreană înregistrați la Agenția Servicii Publice vor continua să activeze în cadrul legal al Republicii Moldova, crede expertul. Motivul este unul economic: fără înregistrarea la Chișinău, aceștia ar pierde accesul la piața Uniunii Europene, care absoarbe peste 70% din exporturile regiunii.
În ceea ce privește estimările privind încasările la buget, acestea trebuie interpretate cu prudență, spune Marin Gospodarenco. Potrivit acestuia, suma de aproximativ 3.3 miliarde de lei anual, echivalentul a circa 195 de milioane de dolari, vehiculată de autorități, ar putea fi atinsă abia în 2030, când toate categoriile de mărfuri vor fi taxate integral.
„Pentru orizonturi mai apropiate, cifrele sunt mult mai modeste. Pentru a doua jumătate a lui 2026, se estimează venituri de aproximativ 300 de milioane de lei - deci cam 10% din estimarea totală. Pentru 2027, cu mai multe categorii incluse, cifra ar putea urca spre 1 - 1.5 miliarde de lei, iar aici avem o problemă de comunicare publică pe care Guvernul ar trebui să o clarifice: cifra de 3 - 4 miliarde apare frecvent în presă fără explicația că se referă la regimul final. Costul reintegrării, estimat de Guvern la 500 de milioane de dolari anual, este net superior veniturilor colectate. Cu alte cuvinte, chiar dacă vom colecta la maxim 195 de milioane de dolari anual, gaura rămâne uriașă și va trebui acoperită din asistență externă - UE, instituții financiare internaționale, posibil un program FMI dedicat”, a punctat Marin Gospodarenco.
În ceea ce privește riscul evitării plății taxelor, experții împărtășesc păreri diferite. Ion Preașcă consideră că, în condiții normale, acesta este limitat, întrucât TVA și accizele sunt achitate la introducerea mărfurilor în țară.
„Acestea nu pot fi amânate și mărfurile nu pot intra pe teritoriul Republicii Moldova fără plata taxelor respective. Doar prin scheme criminale sau evaziune ar putea fi ocolite”, afirmă expertul.
Marin Gospodarenco admite, însă, că experiența acumulată în ultimele trei decenii în economia gri poate favoriza apariția unor tentative de evitare a taxelor.
„Riscul evaziunii fiscale este riscul central al întregii reforme. Firmele transnistrene au trei decenii de experiență în operațiuni în zone gri. Trei scheme sunt de așteptat. Prima: firmele vor declara valori mai mici decât cele reale pentru a reduce baza de calcul a TVA-ului. Combaterea acestei scheme necesită liste de prețuri de referință actualizate lunar de Serviciul Vamal și comparații internaționale. A doua: fragmentarea tranzacțiilor prin firme-fantomă înregistrate în Republica Moldova cu asociați fictivi. Aici, digitalizarea Registrului beneficiarilor efectivi - obligație asumată în cadrul aderării la UE - este important. A treia, cea mai serioasă: contrabanda prin puncte necontrolate, în special pe segmente ale frontierei interne unde controlul este mai slab. Aici este nevoie de investiții în tehnologie de scanare, drone de supraveghere și cooperare cu misiunea EUBAM”, a atenționat Gopodarenco.
Fondul de convergență, instrument de reintegrare
Ambii experți apreciază intenția Guvernului de a direcționa veniturile obținute din noile taxe într-un fond de convergență destinat dezvoltării regiunii transnistrene.
Ion Preașcă consideră că este firesc ca taxele colectate de la agenții economici din regiune să fie utilizate ulterior pentru proiecte de dezvoltare în aceeași zonă, chiar dacă mecanismul diferă de practica obișnuită, în care TVA și accizele sunt vărsate direct în bugetul de stat.
La rândul său, Marin Gospodarenco afirmă că un astfel de fond poate contribui la schimbarea percepției populației din regiune, dacă banii colectați vor fi investiți transparent în spitale, drumuri, școli și alte servicii publice.
În opinia sa, mecanismul poate deveni și un instrument de atragere a cofinanțării europene, întrucât Uniunea Europeană este mai dispusă să sprijine un fond dedicat, administrat transparent, decât un buget consolidat.
Consecvența autorităților, decisivă pentru succesul reformei
Autoritățile de la Chișinău trebuie să aplice reforma în mod consecvent și să nu renunțe la obiectivele asumate din considerente politice, mai spun experții.
„Autoritățile trebuie să fie consecvente în realizarea obiectivelor. Odată ce au decis că această reformă este benefică atât pentru Chișinău, cât și pentru oamenii din regiune, trebuie să o implementeze până la capăt”, a punctat Ion Preașcă.
Reforma reprezintă cea mai importantă schimbare în relația fiscală dintre cele două maluri ale Nistrului de la începutul anilor '90.
„Executată bine, poate deveni una dintre poveștile de succes ale integrării europene a Republicii Moldova. Executată prost, cu evaziune tolerată, comunicare defectuoasă și un fond netransparent, poate deveni un argument suplimentar pentru cei care susțin că reintegrarea este imposibilă”, a conchis Marin Gospodarenco.
Guvernul a publicat, pentru consultări publice, până pe 17 iulie, proiectul hotărârii care stabilește aplicarea treptată a TVA și accizelor pentru mărfurile introduse în Republica Moldova de companiile din regiunea transnistreană, care au beneficiat de scutiri fiscale în ultimii 25 de ani. Măsura pune în aplicare legea adoptată de Parlament pe 30 aprilie și promulgată pe 5 mai, care prevede eliminarea facilităților fiscale până în 2030 și crearea Fondului de convergență, în care vor fi direcționate taxele colectate pentru finanțarea proiectelor sociale, economice și de infrastructură din regiune.
Potrivit proiectului, de la 1 august 2026, TVA și accizele vor fi aplicate unor categorii precum băuturile alcoolice, produsele din tutun, gazele naturale, energia electrică, mijloacele de transport, parfumurile, bijuteriile și metalele prețioase.
De la 1 ianuarie 2027, taxarea va fi extinsă și asupra minereurilor, zgurii, cenușii, metalelor comune și articolelor din metale comune.
Autorii proiectului anticipează un impact pozitiv asupra bugetului public național. Potrivit unor estimări guvernamentale, eliminarea completă a scutirilor fiscale ar genera încasări anuale cuprinse între trei și patru miliarde de lei. Aceste sume ar putea acoperi o parte semnificativă din costurile reintegrării regiunii transnistrene, evaluate de Guvern la aproximativ 500 de milioane de dolari pe an.
Deși inițial s-a preconizat că Fondul de convergență va deveni operațional începând cu 1 august 2026, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat recent că lansarea acestuia va fi amânată, cel mai probabil până la începutul anului viitor.
CITIȚI ȘI:
