Pericolul invizibil de pe acoperișuri: Azbestul, care poate contribui la apariția cancerului, o amenințare nerezolvată în R. Moldova
Deși este interzis prin lege, azbestul continuă să pună în pericol sănătatea cetățenilor din Republica Moldova. Sute de școli, grădinițe și locuințe au în continuare acoperișuri din foi de ardezie care conțin acest material toxic care poate contribui la dezvoltarea bolilor oncologice. Principala problemă constă în faptul că autoritățile nu au pus la punct un mecanism funcțional pentru colectarea, depozitarea și eliminarea în siguranță a deșeurilor de azbest deja existente.
Problema devine tot mai vizibilă în contextul proiectelor de eficiență energetică, în cadrul cărora sunt schimbate acoperișurile mai multor clădiri publice, iar azbestul ajunge la groapa de gunoi, afirmă Iordanca Rodica Iordanov, doctor în dreptul mediului și director executiv al Asociației Obștești „EcoContact”.
Potrivit expertei, multe dintre aceste imobile au încă acoperișuri din ardezie cu azbest, iar beneficiarii proiectelor nu au o soluție clară pentru gestionarea materialelor demontate.
„Sunt proiecte investiționale implementate acum în domeniul eficientizării energiei, iar una din condiții este să fie schimbat acoperișul. Majoritatea clădirilor încă au acoperiri cu foi de ardezie, iar o componentă de bază în foile de ardezie este azbestul”, a precizat Iordanov, la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1.
Republica Moldova nu are, deocamdată, un mecanism complet pentru gestionarea acestor deșeuri, chiar dacă legislația a evoluat în ultimii ani, a adăugat experta.
„Autorii acestor proiecte adesea întreabă ce trebuie să facă cu foile de ardezie pe care le schimbă, fiindcă noi, din păcate, nu avem definitivat mecanismul de reglementare și de soluționare a întrebării cu azbest”, a evidențiat fosta ministră a Mediului.
Un centru de gestionare a deșeurilor periculoase, extrem de necesar
Primele restricții privind utilizarea azbestului în R. Moldova au fost introduse în 2016, când au fost interzise cinci din cele șase categorii de azbest.
Din rațiuni pur economice și ignorând riscurile majore pentru sănătate, autoritățile au permis la acea vreme utilizarea crizotilului, cel mai periculos tip de azbest folosit în construcții, a subliniat Iordanca Iordanov.
„Argumentarea rațională de a interzice cinci din șase și pe cel mai periculos de a nu-l interzice a fost că producerea la acel moment încă era bazată pe crizolit, în special pentru foile de azbest. Deci, un motiv comercial”, a punctat experta.
Situația s-a schimbat în 2024, odată cu intrarea în vigoare a Legii privind emisiile industriale, care interzice toate categoriile de azbest în Republica Moldova. Totuși, interdicția utilizării nu rezolvă problema materialelor deja existente. Potrivit expertei, statul ar fi trebuit să creeze infrastructura necesară pentru gestionarea acestora.
„Trebuia să fie creat un centru de gestionare a deșeurilor periculoase, fiindcă azbestul este inclus în categoria deșeurilor periculoase, și să fie inițiate diferite programe cu susținerea statului prin care acele acoperișuri, dar nu numai acoperișuri, inclusiv țevi, fiindcă noi mai avem încă localități în care conductele de apă sunt încă din perioada sovietică și, respectiv, mai conțin azbest în ele”, a precizat Iordanov.
Când devine azbestul periculos
Azbestul nu reprezintă același nivel de risc în toate situațiile. Pericolul apare atunci când fibrele sale sunt eliberate în aer și sunt inhalate. Acest lucru se poate întâmpla atunci când materialele sunt sparte, tăiate, găurite, șlefuite sau demolate. Iordanca Rodica Iordanov spune că foile vechi de ardezie pot prezenta deja fisuri, ceea ce crește riscul de dispersare a particulelor.
„Pentru foile de ardezie, evident că se observă chiar la momentul instalării, fiindcă ele se instalează cu cuie și, atunci când se instalează, apar aceste fisuri, ceea ce provoacă pe viitor un risc sporit pentru sănătatea și viața omului”, a explicat specialista.
Iordanov a menționat că mai multe state europene au eliminat treptat azbestul din circuitul economic și au implementat programe pentru înlocuirea materialelor periculoase.
„În Republica Moldova, din 2024 nu se mai fac importuri de foi de ardezie cu conținut de azbest sau sunt vopsite ca să nu apară aceste fisuri, dar noi mai avem încă stocurile vechi procurate până în anul 2024, care încă sunt comercializate”, a punctat fosta ministră.
În multe sate din Republica Moldova, acoperișurile caselor vechi mai sunt construite din ardezie cu azbest. Schimbarea acestora este costisitoare, iar pentru multe familii reprezintă o cheltuială dificil de suportat. Experta atrage atenția că multe dintre aceste acoperișuri sunt deja degradate.
„Dacă vă uitați peste acoperișurile caselor vechi, majoritatea sunt cu fisuri, ceea ce denotă din start un risc foarte mare pentru viața și sănătatea, și nu numai, ale celor care locuiesc în casă, fiindcă vântul bate și aceste particule se împrăștie prin preajmă”, a atras atenția Iordanov.
Republica Moldova ar putea aplica un model similar unor programe de sprijin financiar pentru înlocuirea acoperișurilor vechi.
„Pentru Republica Moldova, ar fi o opțiune elaborarea unor programe, cum a fost, de exemplu, în România - RABLA pentru acoperișurile învechite cu foi de ardezie, dar aceasta va dura”, a spus experta.
Ce trebuie să facă cetățenii cu foile de ardezie demontate
Modul de gestionare a deșeurilor vechi generează riscuri suplimentare pentru sănătate. Pentru că nu au unde să le predea în siguranță, unii cetățeni aruncă ardezia la gropile de gunoi comune sau o reutilizează impropriu în propriile gospodării.
„Foile să nu fie aruncate, fiindcă, de regulă, ele erau pur și simplu strivite atunci când erau coborâte de pe acoperiș. Foarte multă lume le folosea pentru pavarea cărărilor ca să nu aibă noroi în curte, ceea ce este, din nou, un risc pentru sănătate”, a explicat Iordanov, la Moldova 1.
Până la apariția unor spații special amenajate, recomandarea este ca materialele să fie manipulate cu atenție și depozitate corespunzător: „Varianta cea mai simplă este ca fiecare foaie de ardezie să fie învelită sau îmbrăcată într-o peliculă care nu este fisurată, nu este ruptă, ca să nu pătrundă acele particule în aer. Și să fie stocate până vom avea un centru de depozitare”.
Azbestul contribuie la apariția cancerului
Pericolul azbestului a fost confirmat după mai multe studii realizate la nivel internațional, care au stabilit legătura dintre expunerea la fibrele de azbest și apariția unor boli grave.
„Au fost făcute studii pe la sfârșitul anilor ’90 la nivelul Uniunii Europene. A durat foarte mult, fiindcă este necesar să fie demonstrată legătura cauzală dintre îmbolnăviri și sursa acestora”, a explicat Iordanov.
Cercetările realizate la nivel internațional au demonstrat, după aproximativ un deceniu de studii, legătura dintre expunerea la azbest și riscul apariției cancerului. Astfel, azbestul și foile de ardezie cu azbest reprezintă factori care pot contribui la dezvoltarea unor boli oncologice.
Potrivit estimărilor oficiale, aproape 80% dintre clădirile din Republica Moldova conțin materiale cu azbest, ceea ce ar reprezenta peste 894.000 de clădiri rezidențiale.
CITIȚI ȘI:
