Sindicatele cer retragerea modificărilor la legislația muncii din proiectul privind debirocratizarea sectorului privat
Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) condamnă modul în care Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării promovează modificări ale legislației muncii prin proiectul de lege privind eliminarea reglementărilor excesive în sectorul privat și optimizarea sistemului de acte permisive. Sindicatele susțin că schimbările propuse afectează drepturile salariaților, au fost incluse într-un proiect cu un alt obiect principal de reglementare și au fost elaborate fără consultarea partenerilor sociali.
CNSM afirmă că proiectul de lege (număr unic 683/MDED/2026), prezentat drept o inițiativă de debirocratizare și simplificare a actelor permisive, conține modificări de substanță ale Codului muncii, precum și ale altor acte normative din domeniul muncii și protecției sociale, care depășesc obiectivul declarat al documentului.
Potrivit sindicatelor, modificările propuse sunt de natură să diminueze nivelul de protecție oferit salariaților și să afecteze echilibrul raporturilor de muncă, inclusiv în detrimentul angajatorilor. CNSM susține că acestea nu sunt însoțite de o evaluare a impactului și de argumente care să demonstreze necesitatea, oportunitatea și proporționalitatea intervențiilor legislative.
„O reformă în domeniul muncii nu poate fi promovată în mod netransparent sau disimulat, prin includerea unor modificări de substanță în proiecte legislative care au un alt obiect principal de reglementare, fără consultarea efectivă a sindicatelor și în absența unui dialog social autentic”, se arată în comunicat.
Confederația mai afirmă că modificările propuse contravin angajamentelor asumate de Republica Moldova prin articolul 371 al Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și ridică semne de întrebare privind respectarea standardelor internaționale în domeniul muncii.
Pe lângă schimbările la Codul muncii, sindicatele critică și modificările propuse la Legea salarizării, Legea securității și sănătății în muncă, Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova, Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități și Legea privind promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj. În opinia CNSM, aceste intervenții nu au legătură cu scopul declarat al proiectului și necesită o analiză separată.
Totodată, organizația acuză autoritățile că proiectul nu a fost supus unor consultări reale cu partenerii sociali și nici dezbătut în cadrul sistemului național de dialog social, ceea ce ar contraveni legislației naționale și principiilor promovate de Organizația Internațională a Muncii și Uniunea Europeană.
În acest context, CNSM a solicitat autorităților excluderea tuturor modificărilor care vizează domeniul muncii și al protecției sociale din proiectul de lege, reexaminarea acestora în cadrul dialogului social, cu participarea deplină a sindicatelor și patronatelor, precum și supunerea lor expertizei Organizației Internaționale a Muncii.
Potrivit confederației, o astfel de abordare ar permite respectarea angajamentelor internaționale asumate de Republica Moldova, ar preveni diminuarea drepturilor salariaților și ar contribui la adoptarea unor soluții legislative echilibrate, conforme cu standardele internaționale și menite să consolideze dialogul social și stabilitatea socială.
Ce prevede proiectul de lege contestat de CNSM?
Proiectul de lege cu pricina reprezintă o lege organică „omnibus” de dereglementare care modifică sau abrogă circa 65 de acte normative, sub obiectivul declarat al eliminării reglementărilor excesive din sectorul privat și al optimizării sistemului de acte permisive.
Pentru salariați proiectul aduce mai multă flexibilitate pentru angajator și, în mai multe puncte, mai puțină protecție. Cea mai vizibilă noutate este contractul „cu zero ore”, prin care angajatorul nu garantează un număr minim de ore, ci cheamă omul la muncă în funcție de nevoi, anunțându-l cu cel puțin 24 de ore înainte.
Angajatul poate refuza o solicitare, ziua de lucru nu poate depăși 12 ore, iar astfel de contracte nu pot depăși 30% dintre salariați și trebuie transformate în contracte obișnuite dacă timp de 4 luni omul lucrează constant același program.
Potrivit noului proiect de lege, se dublează – practic – plafonul muncii suplimentare permise într-un an, de la 240 la 416 ore. La capitolul odihnă, repausul săptămânal minim scade de la 42 la 35 de ore și dispare regula ca una dintre zilele libere să fie obligatoriu duminica, iar pauza de masă devine opțională pentru cei care lucrează până la 6 ore pe zi.
Firmele micro și mici primesc numeroase scutiri: pot încheia contracte pe durată determinată fără restricțiile obișnuite în primii 3 ani de la înființare și sunt degrevate de o parte din obligațiile de informare și consultare a angajaților.
Apar și obligații noi pentru salariați: de fidelitate față de angajator și de a declara conflictele de interese, plus un temei nou de concediere pentru salariatul cu muncă la distanță sau la domiciliu care, fără motive întemeiate, nu lucrează cel puțin 4 ore consecutive dintr-o zi.
În plus, angajatorul poate cere despăgubiri dacă salariatul pleacă fără să respecte termenul de preaviz, „statele de personal” devin opționale, iar plata sumelor cuvenite la încetarea contractului se face în cel mult 5 zile lucrătoare, nu chiar în ziua eliberării.
CITIȚI ȘI:
