Programul Guvernului Tofan „menține stabilitatea, dar nu accelerează rezolvarea” conflictului transnistrean, cred experții
Parcursul european devine principalul catalizator pentru reintegrarea R. Moldova în programul de guvernare propus de premierul desemnat Vasile Tofan. Documentul, intitulat „Economie europeană, stat eficient”, acordă prioritate capitolului dedicat reintegrării țării, stabilind o strategie pașnică, graduală și pragmatică pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului. În linii generale, programul este „bun”, însă are și lacune, comentează fostul viceprim-ministru pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea.
Noul Executiv, care va solicita pe 21 iulie votul de învestitură al Parlamentului, își propune consolidarea suveranității și integrității teritoriale prin extinderea treptată a normelor naționale și europene în regiunea transnistreană.
Un element central al planului este reducerea decalajelor dintre comunități prin intermediul unui Fond de convergență, prevăzut să devină operațional de la 1 ianuarie 2027. Acesta va finanța proiecte de infrastructură locală, educație, sănătate și apă și sanitație.
De asemenea, programul include măsuri de armonizare fiscală și vamală, cum ar fi implementarea legislației menite să elimine facilitățile fiscale nejustificate pentru agenții economici din stânga Nistrului și să combată evaziunea.
Pe dimensiunea de securitate și drepturi fundamentale, Guvernul Tofan își propune menținerea stabilității în Zona de Securitate, continuarea demersurilor pentru retragerea trupelor și munițiilor rusești și protejarea drepturilor cetățenilor, în special accesul la servicii medicale, documente și educație în limba română.
Totodată, programul menționează intenția de a transforma actualul mecanism de menținere a păcii într-o misiune civilă internațională, odată ce va exista o soluție politică agreată.
Reintegrarea, „politica întregului Guvern”
Programul de guvernare al viitorului Guvern, un document de 147 de pagini făcut public pe 20 iulie, are trei elemente pozitive, dar este, mai degrabă, un instrument de menținere a stabilității decât un plan ambițios de soluționare definitivă a dosarului transnistrean, crede fostul viceprim-ministru pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea.
„Nu am găsit nimic revoluționar în compartimentul Reintegrare al programului propus de noul Guvern. Trei elemente noi, totuși, sunt. Primul, cel mai vizibil, este faptul că reintegrarea nu este ultimul capitol din document, este chiar mai aproape de început, ceea ce-i un semnal politic. Doi: am văzut foarte explicit scris că 'reintegrarea este politica întregului Guvern'. Așa trebuie să fie și sperăm să vedem că lucrul acesta se va întâmpla. Pentru că, în realitate, de cele mai dese ori, poziția implicită a membrilor Guvernului, a instituțiilor guvernamentale este că rezolvarea conflictului, reintegrarea este treaba Biroului de Reintegrare și a vicepremierilor. Și trei: indicatorii de performanță. E un element nou, înțeleg că e făcut pentru uniformizarea programului”, a comentat Alexandru Flenchea, pentru Teleradio-Moldova.
În opinia fostului vicepremier pentru Reintegrare, în document lipsește o viziune politică clară pentru o rezolvare accelerată, iar propunerea privind misiunea civilă este depășită.
„Aici este inclusă formula veche, de acum 25 de ani, despre modificarea actualului mecanism de menținere a păcii cu o misiune internațională civilă, necesitatea căreia, acum în anul 2026, îmi pare, puțin spus, discutabilă. În realitate, sunt convins că nu avem nevoie de așa ceva. Pentru că avem nevoie de o rezolvare accelerată a acestui conflict, or viziunea unei asemenea rezolvări accelerate lipsește în acest program”, a menționat fostul vicepremier.
În ceea ce privește nevoile locuitorilor din stânga Nistrului, Alexandru Flenchea a explicat că toate drepturile sunt la fel de prioritare, având în vedere că cetățenii de acolo trăiesc într-o realitate complicată, „cu o dublă identitate: una impusă transnistreană și una națională a Republicii Moldova”. În acest sens, fostul oficial este de părere că soluțiile parțiale nu pot înlocui reîntregirea statului, instrumentul realist fiind doar reintegrarea.
„Trebuie să fie clar, lucrul acesta este valabil pentru toate drepturile - drepturi lingvistice, drepturile educaționale, fundamentale, dreptul la libertate, la viață, la sănătate, la muncă, la muncă remunerată - tot absolut poate fi asigurat de statul Republica Moldova doar în condițiile reintegrării plenare a regiunii în spațiul constituțional și legal al Republicii Moldova”, a subliniat el.
În caz contrar, avertizează Flenchea, autoritățile vor rămâne captive unor intervenții de urgență sau unor negocieri pe cazuri individuale.
„Până atunci, vorbim doar despre intervenții când autoritățile sunt nevoite sau, cred, consideră ele că sunt nevoite să facă cedări de ordine economică, să facă cedări pe dimensiunea livrărilor de gaze pentru a elibera doi, trei sau patru deținuți politici din regiune. După care, în momentul în care așa-zisa administrație a regiunii vrea noi facilității economice mai închide pe cineva, cu alte cuvinte mai ia niște ostatici, libertatea cărora să ne-o vândă ulterior pentru alte facilități economice”, a explicat Alexandru Flenchea.
În privința ritmului de extindere a regulilor economice și fiscale naționale, Flenchea susține că procesul, început cu două decenii în urmă, trebuie să fie accelerat. El insistă că reformele din domeniile respective trebuie realizate într-o manieră interconectată și sincronizată.
„În mod normal, ritmul acestor alinieri și ajustări cu care se apropie malul stâng de cadrul normativ al Republicii Moldove trebuie să fie în continuare tot mai accelerat. Și, la fel, să nu rămână în urmă nici rezolvarea politică a conflictului. Totul este legat: rezolvarea politică, alinierea și ajustările de reglementare normative și dimensiunea de securitate la fel nu trebuie uitate”, a conchis fostul viceprim-ministru pentru Reintegrare.
Desemnat candidat la funcția de premier la 11 iulie de președinta Maia Sandu, Vasile Tofan va cere marți, 21 iulie, votul de învestitură al Parlamentului.
Noul Executiv vine cu doar patru remanieri: portofoliile Sănătății, Agriculturii, Culturii și Finanțelor vor fi preluate de alți miniștri.
Ședința de învestire are loc la aproape trei săptămâni de la demisia fostului premier Alexandru Munteanu.
CITIȚI ȘI:
