Primul depozit de deșeuri periculoase din R. Moldova va fi gata în 2028, promit autoritățile
În R. Moldova va fi construit primul depozit specializat pentru depozitarea deșeurilor periculoase, inclusiv a celor de azbest. Construcția Centrului de Deșeuri Periculoase este planificată pentru anul 2028, după încheierea tuturor procedurilor pregătitoare, a anunțat secretarul de stat de la Ministerul Mediului, Grigore Stratulat, în cadrul ședinței Curții de Conturi din 21 iulie.
„La Ministerul Mediului, am observat că mai multe fluxuri de deșeuri periculoase provenite de la gospodăriile casnice nu sunt gestionate corespunzător. De aceea, la sfârșitul anului 2025, am inițiat un acord de colaborare cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru dezvoltarea unei infrastructuri integrate de gestionare a acestora”, a declarat Stratulat.
Următoarea etapă va fi sprijinită tot de BERD și va implica selectarea unei echipe de consultanți pentru elaborarea studiului de prefezabilitate necesar finanțării proiectului, care include și deșeurile de azbest.
„Proiectul Centrului de Deșeuri Periculoase și al infrastructurii aferente este inclus în Planul de Creștere al Republicii Moldova, pe lista proiectelor prioritare pentru finanțare”, a subliniat oficialul.
Conform calendarului stabilit, implementarea proiectului va demara în primul semestru al anului 2027, etapă ce va include procedura de contractare a resurselor financiare. Succesiv, în anul 2028, se planifică începerea lucrărilor de construcție „în funcție de cât de repede vom veni cu toată documentația necesară și vom avea o viziune de ansamblu privind costurile finale”, a concluzionat Grigore Stratulat.
La ora actuală, atât numeroase locuințe individuale, cât și clădiri publice conțin materiale din azbest. În contextul derulării programelor de eficientizare energetică, beneficiarii sunt obligați să renunțe la acoperișurile sau elementele din azbest.
Problema cea mai acută este că, în prezent, în țară nu există niciun poligon autorizat pentru depozitarea în siguranță a acestor materiale toxice.
Crearea unui astfel de centru este vitală în R. Moldova, „deoarece azbestul este încadrat oficial în categoria deșeurilor periculoase”, afirmă Iordanca-Rodica Iordanov, doctor în dreptul mediului și directoare executivă a Asociației Obștești „EcoContact”.
Totodată, experta sugerează ca statul să lanseze programe de sprijin financiar pentru cetățenii care doresc să înlocuiască voluntar acoperișurile și țevile vechi din azbest.
Când devine periculos azbestul
Azbestul nu reprezintă același nivel de risc în toate situațiile. Pericolul apare atunci când fibrele sale sunt eliberate în aer și sunt inhalate. Acest lucru se poate întâmpla atunci când materialele sunt sparte, tăiate, găurite, șlefuite sau demolate.
Iordanca Rodica Iordanov spune că foile vechi de ardezie pot prezenta deja fisuri, ceea ce crește riscul de dispersare a particulelor.
În multe sate din Republica Moldova, acoperișurile caselor vechi mai sunt construite din ardezie cu azbest. Schimbarea acestora este costisitoare, iar pentru multe familii reprezintă o cheltuială dificil de suportat.
Experta atrage atenția că multe dintre aceste acoperișuri sunt deja degradate.
Azbestul contribuie la apariția cancerului
Pericolul azbestului a fost confirmat după mai multe studii realizate la nivel internațional, care au stabilit legătura dintre expunerea la fibrele de azbest și apariția unor boli grave.
„Au fost făcute studii pe la sfârșitul anilor ’90 la nivelul Uniunii Europene. A durat foarte mult, fiindcă este necesar să fie demonstrată legătura cauzală dintre îmbolnăviri și sursa acestora”, a explicat Iordanov.
Cercetările realizate la nivel internațional au demonstrat, după aproximativ un deceniu de studii, legătura dintre expunerea la azbest și riscul apariției cancerului. Astfel, azbestul și foile de ardezie cu azbest reprezintă factori care pot contribui la dezvoltarea unor boli oncologice.
Potrivit estimărilor oficiale, aproape 80% dintre clădirile din Republica Moldova conțin materiale cu azbest, ceea ce ar reprezenta peste 894.000 de clădiri rezidențiale.
CITIȚI ȘI:
