SUA iau în calcul blocarea noului ambasador al Franței la Washington, pe fondul unui conflict privind drepturile omului

Statele Unite analizează posibilitatea de a amâna sau chiar de a respinge acreditarea diplomatului desemnat de președintele francez Emmanuel Macron pentru funcția de ambasador al Franței la Washington, după criticile publice formulate de Paris la adresa bilanțului american în domeniul drepturilor omului, au declarat pentru Reuters patru surse familiarizate cu acest subiect.
Potrivit surselor, o decizie finală nu a fost încă luată, însă mesajul publicat de Misiunea Franței la Organizația Națiunilor Unite (ONU) de la Geneva a provocat nemulțumiri în rândul unor oficiali de rang înalt din administrația președintelui Donald Trump. Alte două surse au precizat că există, totuși, eforturi pentru detensionarea relațiilor dintre cele două state.
„Statele Unite sunt foarte dezamăgite de retorica iresponsabilă și lipsită de respect a Franței. Răspundem în mod corespunzător comentariilor lor”, a declarat un oficial al Departamentului de Stat.
O eventuală decizie a Washingtonului de a întârzia sau refuza acreditarea candidatului propus de Paris ar reprezenta un gest diplomatic neobișnuit și ar putea accentua divergențele dintre cei doi aliați, care s-au confruntat recent și pe teme precum tarifele comerciale sau conflictul cu Iranul.
Președintele Emmanuel Macron l-a nominalizat pentru postul de ambasador la Washington pe Aurélien Lechevallier, fost consilier la Palatul Élysée și actual șef de cabinet al ministrului francez de Externe, Jean-Noël Barrot. Franța spera ca acesta să își preia mandatul până în luna septembrie.
Potrivit Reuters, dificultățile au apărut după ce Misiunea Franței la ONU de la Geneva a criticat pe platforma X decizia Statelor Unite de a vota, alături de Rusia, Coreea de Nord și alte șapte state, împotriva prelungirii mandatului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk.
„Statele Unite au fost cândva un far al drepturilor omului. Nu mai sunt. Lumea nu le mai ascultă”, se arăta în mesajul publicat de misiunea franceză.
Una dintre sursele citate de Reuters a precizat că postarea a fost analizată și aprobată prin canalele oficiale ale diplomației franceze, respingând speculațiile potrivit cărora aceasta ar fi fost inițiativa unui funcționar de rang inferior.
Tensiunile dintre cele două țări s-au amplificat luni, 27 iulie, când delegația americană a părăsit sala în timpul intervenției Franței la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina, acuzând Parisul de „ostentație lipsită de sinceritate”.
La rândul său, un oficial diplomatic francez a declarat că sprijinul acordat reînnoirii mandatului lui Volker Türk „nu exclude un dialog strâns cu Statele Unite”.
„Diferențele de opinie privind un vot nu pun sub semnul întrebării calitatea relației noastre și nici capacitatea noastră de a colabora”, a adăugat oficialul francez.
Relațiile dintre Franța și Statele Unite s-au deteriorat în timpul celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump. Deși Trump și Macron continuă să poarte discuții regulate, administrația americană a impus tarife vamale asupra produselor europene, a criticat guvernele europene pentru presupusa limitare a vocilor politice de dreapta și a exercitat presiuni asupra aliaților din NATO în privința cheltuielilor pentru apărare.
Reuters notează că nemulțumirile Washingtonului față de Paris existau și înaintea actualului diferend. Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a criticat anterior un program al Departamentului de Stat al SUA care prevedea finanțări de până la trei milioane de dolari pentru organizații ce promovează „încrederea în civilizația occidentală” în Europa.
„Franța și europenii nu vor tolera nicio tentativă de ingerință străină în procesele lor electorale, indiferent de unde provine aceasta”, a scris Barrot pe platforma X.
Procedura de numire a unui ambasador în Statele Unite presupune obținerea, în mod confidențial, a acordului autorităților americane înainte ca diplomatul să poată fi acreditat oficial. Potrivit surselor diplomatice citate de Reuters, Washingtonul respinge sau amână foarte rar în mod public candidaturile propuse de statele partenere, eventualele obiecții fiind, de regulă, soluționate pe cale diplomatică înainte de luarea unei decizii oficiale.
CITIȚI ȘI: