Bașcanul va fi obligat să cunoască limba română: Deputații au votat în prima lectură „reforma electorală” în UTA Găgăuzia
Deputații au votat joi, 30 iulie, în prima lectură, proiectul de modificare a Codului Electoral, care schimbă modul de organizare a alegerilor în autonomia găgăuză. Deputații în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) vor fi aleși prin sistemul proporțional similar celui utilizat la alegerea consiliilor locale, și nu prin cel uninominal, care este utilizat în prezent.
Pentru a asigura stabilitatea cadrului electoral și o tranziție graduală, alegerile deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei, programate pentru 15 noiembrie 2026, se vor desfășura pentru ultima dată în baza sistemului majoritar.
Printre modificările votate în primă lectură se numără și constituirea Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, care va activa sub coordonarea CEC. Consiliul va fi format din cel puțin șapte și cel mult 11 persoane.
Sunt propuse și ajustări privind exercitarea dreptului de vot. Înregistrarea la domiciliu sau la reședința temporară va trebui efectuată cu cel puțin trei luni înainte de data scrutinului pentru ca alegătorul să poată vota în baza acestor date.
„O singură Constituție, un singur stat, o singură democrație”.
Deputata Fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Larisa Voloh, a ținut un discurs de la tribună, declarând că scopul modificării Codului Electoral nu este de a le interzice cetățenilor autonomiei să își aleagă bașcanul sau deputații, ci de a alinia regulile de joc la un singur cadru legal:
„Proiectul discutat astăzi nu este despre cine va câștiga sau cine va pierde alegerile în autonomia găgăuză. Au fost în aceste zile multe încercări de a transforma această inițiativă într-o dispută politică sau, mai degrabă, într-o nouă confruntare politică. Afirmația potrivit căreia, în 1994, două state – Republica Moldova și Republica Găgăuzia – au creat un singur stat nu este doar o interpretare tendențioasă a istoriei.
Este o încercare deliberată de a falsifica realitatea. Această narațiune reproduce tezele principale promovate de propaganda Kremlinului, având scopul de a alimenta un așa-zis spirit național construit pe mituri istorice, nu pe fapte.
Adevărul care trebuie spus de la această tribună este altul: nimeni nu ia autonomiei Găgăuzia dreptul oamenilor de a-și alege reprezentanții sau să le schimbe identitatea. Noi facem ceea ce este firesc pentru un stat de drept: construim un cadru electoral clar, coerent și constituțional.
Nu putem avea o democrație cu două viteze, nu putem avea două standarde atunci când vorbim despre drepturile electorale ale cetățenilor. O singură Constituție, un singur stat, o singură democrație”.
„Chișinăul vrea să smulgă autonomia din ghearele celor care șantajează”.
O altă reprezentantă a fracțiunii PAS, Natalia Davidovici, a declarat că nu este corect ca o persoană să devină deputat cu 150 de voturi, iar alta cu 1.500, menționând că sistemul uninominal era folosit de politicienii din autonomie pentru a corupe câteva sute de alegători și a obține un mandat în Adunarea Populară:
„În prezent, alegerile pentru Adunarea Populară se desfășoară în circumscripții uninominale. Pentru a deveni deputat, într-un sat este suficient să obții doar 150 de voturi, iar în altul – o mie jumătate. Acest lucru nu este doar nedrept, ci reprezintă un sistem care creează posibilitatea de a cumpăra, la propriu, fotoliul de deputat. Ai corupt 150 de oameni și ești deja în Adunarea Populară. Să faci acest lucru nu este complicat și nici extrem de scump.
Schimbările propuse oferă un lucru simplu și esențial: ele trec alegerile pentru Adunarea Populară la sistemul proporțional, același sistem prin care alegem Parlamentul național. În Găgăuzia, acesta va intra în vigoare la următoarele alegeri, în anul 2030.
Ce oferă această modificare? În primul rând, fiecare vot va cântări aproximativ la fel. Nu se va mai putea ajunge în Adunarea Populară cu 150 de voturi dintr-un sat mic.
În ultima vreme, auzim adesea că Chișinăul ar dori să distrugă autonomia. Este neadevărat. Chișinăul vrea să smulgă autonomia din ghearele celor care au transformat-o într-un instrument de șantaj, minciună și promovare a unor interese străine.
Ne dorim ca Adunarea Populară să reprezinte cu adevărat poporul găgăuz, nu rețeaua oligarhului fugar și a sponsorilor săi. Autonomia va rămâne. Limba găgăuză, cultura, posibilitatea de a adopta legi locale – toate acestea nu vor dispărea”.
Bașcanul va fi obligat să cunoască limba română
Opoziția s-a arătat deranjată că Chișinăul intervine în procesul electoral din UTA Găgăuzia, stabilind criterii mai riguroase pentru alegerea bașcanului. Deputatul Fracțiunii parlamentare „Alternativa”, Alexandr Stoianoglo, a criticat inițiativa:
„Modificările propuse anulează prevederile din Legea privind statutul juridic al Găgăuziei și privează Găgăuzia de dreptul de a-și organiza și desfășura de sine stătător propriile alegeri.
Proiectul stabilește cerințe suplimentare pentru candidații la funcția de Bașcan al Găgăuziei: domiciliul în Găgăuzia de cel puțin 10 ani și cunoașterea limbii române, deși astfel de cerințe nu există în Legea privind statutul juridic al Găgăuziei, lipsindu-i de dreptul de a candida pe cei care nu corespund acestor criterii. Totodată, trebuie menționat că astfel de condiții nu se aplică la alegerile locale sau la cele parlamentare.
Este remarcabil faptul că în proiect există norme vădit discriminatorii, care prevăd condiții diferite pentru bărbați și femei ce candidează la funcția de Bașcan sau de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei”.
Pe de altă parte, deputatul socialist Vlad Batrîncea a criticat intenția Chișinăului de a obliga conducerea UTA Găgăuzia să cunoască limba română, sugerând că controlul ar putea fi efectuat prin alte căi.
„Da, autonomia are atribuții. Există Constituția, există o lege specială care poate fi modificată doar cu votul a trei cincimi din deputați și care prevede că autonomia își organizează procesul electoral. Dar acest lucru nu scutește centrul și instituțiile statului de competența de a monitoriza procesul prin prisma anticorupției.
Autonomia Găgăuză a fost constituită în anii '90 cu sprijinul experților Comisiei de la Veneția. Ulterior, Republica Moldova a devenit membră a Consiliului Europei. Experții Consiliului Europei au muncit pentru a construi relații armonioase. Statul are competențe și atribuții pentru a-i verifica pe cei de acolo și pentru a se asigura că nu încalcă legea. Dar autonomia trebuie să își păstreze propriile competențe.
Fiind creată pe criterii etnice, i se impune acum candidaților la funcția de Bașcan cerința de a studia și de a vorbi limba română. Este o autonomie etnică. Impuneți această cerință doar pentru ce? Ca să arătați că ei nu cunosc limba țării sau că nu îi respectă pe cei majoritari?
Ca să avem o persoană integră și un proces electoral curat, nu trebuia modificată legea în acest mod, ci instituțiile statului trebuiau să își facă datoria, să fie prezente acolo și să vegheze la respectarea legii”.
Cu o zi înainte de vot, Adunarea Populară a Găgăuziei a cerut Legislativului să retragă proiectul de pe ordinea de zi și să le ofere aleșilor din autonomie timpul necesar pentru examinarea acestuia. În replică, președintele Parlamentului a declarat că autoritățile din autonomie au avut la dispoziție doi ani pentru a-și armoniza legislația cu noul Cod Electoral, însă nu au făcut-o, iar Chișinăul nu mai poate amâna soluționarea problemei.
O altă prevedere inclusă în Codul Electoral se referă la votul prin corespondență. Legea prevede instituirea unui consiliu electoral distinct pentru organizarea votului prin corespondență. Alegătorii aflați peste hotarele țării vor putea opta pentru votul prin corespondență în baza unei proceduri de înregistrare prealabilă și de verificare a eligibilității.
Proiectul de lege pentru modificarea Codului Electoral, avizat deja pozitiv de CEC și Guvern, a fost înregistrat în Parlament de un grup de deputați ai PAS pentru a transpune hotărârea Curții Constituționale din 9 iulie, prin care au fost declarate neconstituționale prevederile ce permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să stabilească mecanismele de organizare a alegerilor. Curtea a decis că doar Parlamentul Republicii Moldova este competent să reglementeze legislația electorală.
Printre modificările propuse se numără constituirea Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, aflat sub conducerea CEC de la Chișinău și format din cel puțin șapte și cel mult 11 membri.
CEC va fi instituția care va numi președintele Consiliului Electoral Central al Găgăuziei.
Modificările la Codul Electoral, care au scopul de a uniformiza organizarea alegerilor pe tot teritoriul R. Moldova, urmează să fie examinate în prima lectură până la încheierea actualei sesiuni parlamentare, iar până la sfârșitul lunii august - să fie adoptate și în lectură finală, într-o ședință extraordinară a Parlamentului.
Alegerile pentru Adunarea Populară, blocate de aproape nouă luni, ar urma să aibă loc pe 15 noiembrie.
CITIȚI ȘI:
[Aproape un an de blocaj în Găgăuzia. Larisa Voloh explică ce pierd locuitorii și de ce este necesară modificarea Codului Electoral](Aproape un an de blocaj în Găgăuzia. Larisa Voloh explică ce pierd locuitorii și de ce este necesară modificarea Codului Electoral)
