De la „30.000 de sirieni” la nepalezii din căminele UTM: Cum promovează primarul Ceban xenofobia în spațiul online
Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a stârnit din nou polemici în spațiul public după ce a publicat pe rețelele de socializare un videoclip care prezintă imagini din viața de zi cu zi a imigranților din Asia de Sud, cazați în căminele Universității Tehnice a Moldovei (UTM). Deși videoclipul nu este însoțit de niciun text sau comentarii vocale, secvențele alese au creat un pretext pentru mesaje de ură și discriminare la adresa persoanelor filmate fără acordul lor.
Videoclipul, publicat pe 29 iulie pe pagina de Facebook a primarului, a adunat peste 700 de comentarii, 4.400 de reacții și mai mult de 1.200 de distribuiri.
Utilizatorii continuă să lase mesaje discriminatorii, alimentate de discurs de ură la adresa cetățenilor străini, precum și critici la adresa Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care s-ar face vinovat de situația creată.
Ce îl deranjează pe Ion Ceban
În videoclipul cu o durată de un minut și 26 de secunde, nu apare nicio secvență care ar indica acțiuni ilegale ale migranților sau un comportament antisocial. Dimpotrivă, imaginile surprind o atmosferă liniștită: cetățenii străini își văd de viața lor obișnuită, discută, merg pe trotuar, își usucă rufele la balcon sau transportă apă în butelii.
În cadru apar, de asemenea, o parcare de motociclete și steagul Nepalului arborat la o fereastră.
Toate aceste imagini sunt transmise pe fondul muzical al unei melodii în stil tradițional din țara de origine a muncitorilor străini.
Textul care însoțește acest filmuleț este următorul: „Chișinău – vara 2026. Căminele Universității Agrare, care a fost închisă, «comasată» de către guvernarea PAS, puteau fi distribuite tinerilor specialiști, profesorilor, medicilor care stau cu chirie sau familiilor tinere”.
După ce videoclipul a fost criticat de oficiali, activiști civici și utilizatori ai rețelei Facebook, Ion Ceban a revenit cu un mesaj video în care și-a reiterat indignarea. Acesta nu aduce acuzații directe privind un comportament ilegal al străinilor, ci leagă prezența lor de lipsa locuințelor pentru tinerii specialiști, promovând narativul că nepalezii le-ar fi ocupat spațiile locative din căminele de la periferia orașului.
„Universitatea Agrară, care, repet, a fost închisă de actuala guvernare PAS. Campusul, căminele de acolo, la fel, au fost cele mai multe. Și indignarea mea este că aceste cămine ar fi fost foarte bine să fie utilizate pentru familiile tinere care abia reușesc să-și acopere cheltuielile de chirie și costul vieții. Însă, prioritate s-a acordat imigranților, celor despre care nu știm dacă stau legal. Acolo sunt foarte multe locuri de cazare în care au investit profesorii cât au trăit acolo, au investit studenții care au făcut reparații”, a declarat Ion Ceban.
Ceban se pregătește de alegerile locale din 2027
Miza reală din spatele acestui material a fost analizată de Leo Zbancă, activist și expert în instrumente narative și audiovizuale. Potrivit acestuia, „scurtmetrajul” promovat de Ceban reprezintă, de fapt, un „preview al campaniei electorale” pentru anul 2027.
„Ion Ceban ne comunică, încă o dată, că nu intenționează să rezolve problemele orașului. Va merge în alegerile locale din 2027 pe exploatarea prejudecăților. Așa că au intrat în joc migranții – oameni care locuiesc și muncesc legal în această țară, plătesc impozite și au nevoie de un loc unde să trăiască. Ei devin acum instrumente într-o campanie politică. Este doar începutul”, a comentat Leo Zbancă.
Expertul atrage atenția că strategia urmărește asocierea partidului de guvernământ cu teme care stârnesc reacții negative în rândul potențialilor alegători.
„Sunt exploatate la greu prejudecățile unei părți a societății și asociate, în mod deliberat, cu PAS: PAS este 'pro-LGBT', PAS este 'pro-migranți', PAS este 'pro' orice poate stârni reacții emoționale și resentimente. Faptul că Ion Ceban recurge la mesaje care exploatează stereotipuri și prejudecăți nu este o noutate. Însă videoclipul distribuit marchează un nou nivel de manipulare”, explică Leo Zbancă.
Expertul spune că felul în care a fost filmat „spotul electoral” demonstrează că operatorul n-a vrut să fie observat, de aici nu s-a dorit inițial relatarea obiectivă a problemei, ci mai degrabă o insinuare că migranții ocupă spațiile locative ale moldovenilor.
„Filmat cu camera ascunsă, de la distanță, fără acordul oamenilor, videoclipul folosește cadre din viața cotidiană care, cu exact aceeași abordare, puteau fi filmate și despre moldoveni. Camera încearcă să incrimineze locatarii căminelor. De trei ori ni se arată steagul Nepalului, de multe ori sunt arătate rufe puse la uscat pe balcon. La un moment dat, sunt arătate motociclete parcate în șir. Mesajul: 'Uitați-vă la ei. Lucrează curieri și nu au Mercedesuri, ca noi. Sunt săraci!'. Trebuie creată o divizare, chiar dacă este una artificială, bazată pe prejudecăți și pe culoarea pielii. Cameramanul, care nu are curajul să se apropie și filmează doar cu zoom, încearcă să găsească ceva murdar, ceva 'netradițional'”, punctează Leo Zbancă.
Astfel, produsul final este format din două elemente total diferite, o tehnică legitimă pentru cinematografie, însă nu și în contexte politice.
„În limbajul cinematografic, acest procedeu se numește contrapunct audiovizual. Imaginea spune un lucru, sunetul spune altul, iar împreună creează un sens nou. Este o tehnică artistică legitimă în cinema. În propagandă, însă, ea poate fi folosită pentru a induce emoții, prejudecăți și interpretări fără ca acestea să fie afirmate explicit, cum ar fi, de exemplu, utilizarea muzicii indiene, menită să activeze imediat stereotipurile și glumele despre această cultură”, a adăugat expertul.
Combaterea prejudecăților trebuie să devină o prioritate la nivel național, nu să rămână aproape exclusiv în responsabilitatea ONG-urilor, a mai spus activistul.
„Dacă nu se vor face pași uriași în această direcție, în 2028–2029 vom culege roadele ignoranței, din care Ion Ceban și alți ‘proeuropeni’ vor încerca să tragă dividende politice”, a conchis Leo Zbancă.
Dan Perciun: „E josnic să-ți construiești capital politic pe dispreț și ură față de oameni”
Discursul de ură nu aduce nimic bun, iar politicianul care își creează capital politic în așa fel este un „laș”, a intervenit în dezbaterea de pe Facebook ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.
„Xenofobia a fost întotdeauna instrumentul politicienilor lipsiți de conținut. Când un primar al Chișinăului își construiește capitalul politic pe disprețul față de niște oameni care muncesc din greu, într-o țară străină, pentru a-și întreține familiile, acesta este laș și josnic”, a comentat Dan Perciun.
Ministrul a ținut să precizeze că o societate civilizată tratează pe alții așa cum ar vrea să fie tratată ea însăși.
„Doar cei care nu au simțit pe propria piele ce înseamnă dorul de casă și tratamentul batjocoritor al unor 'băștinași' vor sări cu lejeritate să arunce gaz pe focul urii și al discriminării. Asta este nedemn și ofensator atât față de toți moldovenii noștri aflați în alte țări, cât și față de valorile noastre și de standardele unei societăți civilizate”, a adăugat Perciun.
Ministrul a mai spus că putem vorbi și polemiza despre beneficiile și riscurile imigrației, despre câți oameni putem găzdui și cum să-i integrăm în societatea noastră, „dar această discuție nu poate porni niciodată de la ură, dispreț și batjocură”.
Promo-LEX: A fost afectat dreptul la viața privată
Pericolul publicării acestui material video îl reprezintă faptul că a fost difuzat pe pagina unei persoane publice, care oferă o platformă largă de răspândire și perpetuare a limbajului de ură, remarcă Irina Corobcenco, expertă în monitorizarea și combaterea discursului de ură la Asociația Promo-LEX.
„Vedem persoane care sunt filmate, nu neapărat cu acordul lor, și care pot fi identificate în baza mai multor caracteristici, cum ar fi etnia, naționalitatea, culoarea pielii, limba vorbită și așa mai departe și, practic, acest grup de persoane a devenit, fără acordul lor, o țintă a mesajelor de ură, pentru că acest material video și felul în care a fost așezat alături de mesajul publicat de Ion Ceban, i-au transformat în această țintă a urii, fiind alimentată de persoanele care au anumite prejudecăți și stereotipuri în raport cu diverse grupuri sociale”, a explicat Corobcenco.
O altă încălcare pe care a comis-o Ion Ceban este că acest videoclip afectează dreptul la viața privată al persoanelor, fără ca acestea să cunoască faptul că sunt filmate.
„Din păcate, din punctul meu de vedere, acesta este un tip de a comunica politic pe subiecte de interes public, cum sunt aceste clădiri și felul în care sunt utilizate sau gestionate, dar utilizând un grup-țintă. Acest material i-a transformat pe acești oameni într-o țintă a discursului de ură”, este convinsă experta Promo-LEX.
Irina Corobcenco atrage atenția asupra comportamentului intolerant al moldovenilor pe rețelele sociale, amintind că fiecare familie are cel puțin o persoană plecată în afara țării, care muncește la fel în alte țări și „pot să-și imagineze, pentru o clipă, cum ar fi să-și vadă rudele filmate de un politician și utilizate ca mesaj politic, prin care sunt prezentați ca persoane care vin și beneficiază de niște condiții în detrimentul altor familii”.
În consecință, în loc să transmită un mesaj strict despre blocurile de locuit unde trăiesc cetățenii nepalezi, Ion Ceban a reușit subtil și eficient să afecteze coeziunea socială și să creeze o zonă de risc pentru aceste persoane.
„Nu știm în ce mod cei care și-au manifestat intoleranța, ura, prejudecățile și stereotipurile în comentariile din mediul online pot influența alte persoane să aibă anumite comportamente similare față de aceste persoane în spațiul public”, a punctat experta.
Cei 30.000 de sirieni versus muncitorii nepalezi
Manipularea lansată de primarul Chișinăului pare din același registru cu dezinformarea din 2016 privind „cei 30.000 de sirieni”. La acea vreme, Maia Sandu a pierdut alegerile prezidențiale în urma unei campanii agresive de știri false, care susținea că va aduce zeci de mii de refugiați în Republica Moldova.
„Acest tip de material video pe care îl discutăm acum poate fi o prelungire a poveștii cu 30.000 de sirieni. Așa-zisa știre e destul de bine arhivată în memoria socială, pentru că asupra acestei povești s-a revenit periodic în cadrul anumitor campanii electorale, tocmai pentru a resuscita emoțiile publicului. Și, evident, pentru o parte din societate, imigranții înseamnă toate grupurile - fie că sunt sirieni, fie că sunt musulmani, fie că sunt persoane din alte țări”, a mai declarat experta de la Promo-LEX.
Potrivit Irinei Corobcenco, povestea celor „30.000 de sirieni” a tatonat reacțiile publicului pe parcursul anilor și s-a văzut că există spațiu și o parte din societate care reacționează așa cum își doresc autorii acestor tipuri de știri false.
„Deci, există un teren fertil în care se pot pompa și alte tipuri de informații, pseudo-știri de această natură, pentru a resuscita aceste frici și emoții, nemulțumiri la un anumit moment, într-un anumit context”, a concluzionat experta.
Moldovenii nu vor să lucreze, iar migranții - da
Fenomenul de import al forței de muncă din străinătate este unul nou pentru R. Moldova, a declarat, pentru Teleradio-Moldova, Olga Gagauz, directoarea Centrului de Cercetări Sociologice (CCS).
Situația este provocată de deficitul de forță de muncă: companiile sunt nevoite să aducă muncitori din străinătate pentru a-și continua dezvoltarea, în condițiile în care localnicii refuză salariile mici oferite.
„Migranții vin în R. Moldova cu un obiectiv economic bine definit. Acceptă temporar condițiile mai grele și limitează consumul, pentru a transmite banii familiei și, în acest sens, sunt într-o situație vulnerabilă. Salariile care sunt achitate imigranților variază între șapte și nouă mii de lei. Salariile de 9 - 12 mii de lei sunt atractive pentru migranți, deoarece angajatorul le oferă cazare și transport”, a explicat sociologa.
Pentru moldoveni, aceste salarii sunt mici, spune Olga Gagauz, deoarece aceștia sunt nevoiți să suporte cheltuieli pentru locuință, servicii de întreținere și altele.
„Imigranții reprezintă o categorie vulnerabilă, având în vedere salariul pe care îl primesc. Ei nu își pot închiria apartamente în Chișinău, din cauza costului ridicat. În consecință, migranții acceptă locuri de muncă necalificate sau locurile de muncă care nu sunt acceptate de moldoveni”, a punctat directoarea CCS.
Aducerea forței de muncă din străinătate are un beneficiu limitat, întrucât străinii ocupă locurile de muncă pentru care nu se găsesc angajați în rândul localnicilor. Astfel, angajatorul găsește forța de muncă și își poate dezvolta businessul, care contribuie la dezvoltarea economiei.
Însă, riscurile acestei compensații sunt mult mai periculoase.
- Plafonarea salariilor mici
Angajatorul va fi interesat să atragă doar forță de muncă ieftină și nu va dori să crească salariile, să îmbunătățească condițiile de muncă.
„În acest sens, ocuparea locurilor de muncă prost plătite de către imigranți poate contribui la menținerea emigrării moldovenilor peste hotare în căutarea unor salarii mai bune. Nu uitați că imigrantul străin nu este capabil să negocieze condiții mai bune pentru că se află într-o situație vulnerabilă”, a subliniat Olga Gagauz.
- Segmentarea pieței muncii
Atragerea lucrătorilor necalificați din străinătate pentru munci grele și nepopulare poate contribui la crearea anumitor sectoare care vor fi ocupate preponderent de ei. De asemenea, crește riscul muncii informale în aceste domenii, fenomen cu care Guvernul luptă de mai mulți ani.
„Organele abilitate de gestionarea migrației trebuie să ia în calcul toate aceste aspecte, pentru că ele, într-adevăr, provoacă multiple riscuri sociale. În primul rând, trebuie de luat în considerare aspectele ce țin de protecția muncii, condițiile decente de muncă și de trai”, a declarat directoarea CCS.
Specialista recomandă ca pentru munci precum livrările sau alte meserii unde nu e nevoie de calificare serioasă, cetățenii moldoveni să fie instruiți pentru munca locală, inclusiv asigurându-le transport, cazare și condiții de muncă decente.
„Dacă se va merge pe calea importului forței de muncă, problemele vor fi foarte mari”, a avertizat Olga Gagauz.
În anul 2026, numărul imigranților care au venit în Republica Moldova cu scopul să muncească a crescut.
Potrivit datelor oficiale, în această perioadă au fost înregistrate circa 3.700 de permise de ședere noi în scop de muncă, printre care 1.110 de permise pentru cetățenii din Nepal, circa 650 pentru cetățenii din Bangladesh, 604 – din Uzbekistan, 276 – din India.
Acești lucrători sunt angajați în diferite sectoare, precum în industria prelucrătoare, fabricarea cablajelor, în agricultura, construcții, HoReCa și servicii, transport și livrări.
Xenofobia este frica, ura sau respingerea față de oameni din alte țări, culturi sau grupuri etnice. Această atitudine se bazează pe ideea că cel care este diferit sau străin reprezintă un pericol pentru comunitate.
CITIȚI ȘI:
