Rezervele Nistrului sunt la un nivel fără precedent: Hajder: „Prognozele sunt triste”, iar „măsurile ar fi trebuit să fie mult mai drastice”
Republica Moldova se confruntă simultan cu un episod sever de secetă hidrologică și un nou val de caniculă, în timp ce nivelul apei din Nistru continuă să scadă. Ministrul Mediului Gheorghe Hajder afirmă că autoritățile întreprind acțiuni pentru diminuarea impactului condițiilor hidrologice asupra infrastructurii critice și prevenirea unei crize de alimentare cu apă.
„Când s-a luat decizia de a veni cu o stare de alertă, am venit cu măsuri ca să ne pregătim, astfel încât să putem atenua efectele unei potențiale crize. Astăzi înțelegem și vedeam la nivel regional ce se întâmplă: râurile mari și-au pierdut foarte mult din debitele de apă, au scăzut nivelele și asta cu siguranță creează probleme pentru infrastructura de aprovizionare cu apă, fie că vorbim în agricultură, vorbim în industrie sau aprovizionare cu apă potabilă”*, a declarat ministrul Mediului Gheorghe Hajder la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
În acest context, ministrul de resort a explicat rolul echipamentelor mobilizate la stația de captare a apei de la Vadul lui Vodă ce urmează să fie instalate pentru a suplimenta capacitatea de alimentare.
„Încercăm să pompăm apa de la orice adâncime și să o aducem în zona stației de captare sau în camera de captare a apei. Pentru că în cazul în care va fi un debit scăzut, ar putea să nu ajungă sau să nu ajungă un debit suficient de apă pentru a fi pompat către municipiul Chișinău. Aceste pompe, inclusiv o pompă care este parte a stației de captare și care astăzi am văzut că este funcțională, plus această capacitate care o aduc pompele mobile oferite de Guvern, ar putea ajuta ca stația de captare să dispună de suficientă cantitate de apă și să nu iasă din funcțiune. Pentru că riscurile sunt ca, în cazul în care nu există apă suficiente, pompa poate intra într-un proces de cavitație, adică va pătrunde aer în zona pompelor și ar putea să nu iasă din funcțiune”, a explicat Gheorghe Hajder.
Întrebat ce se va întâmpla dacă nivelul Nistrului va continua să scadă, ministrul a subliniat că evoluția situației este direct legată de cantitatea de precipitații din bazinul superior al râului.
„Apa din lacul de acumulare din Ucraina nu o aduce nimeni artificial și este un lucru imposibil. Noi strict depindem de precipitațiile din Carpați. Respectiv, în cazul în care nu vor fi ploi și nu vor fi precipitații, am putea deja să analizăm situația hidrologică într-o altă ședință a Comisiei Nistrene și acolo să luăm iarăși deciziile care se impun”, a precizat Gheorghe Hajder.
Diminuarea debitului este atent monitorizată pentru a putea fi adoptate noi măsuri dacă situația se va agrava: „Odată ce a fost redus debitul de la 100-85 m³ pe secundă se va urmări evoluția Nistrului ca să fim pregătiți pentru eventuale agravări de situații”, a menționat Hajder.
În același timp, oficialul respinge afirmațiile potrivit cărora existența barajului ar reprezenta cauza principală a problemelor actuale.
„Sperăm foarte mult că lucrurile se vor schimba astfel încât în Nistrul să revină la cel puțin 100 m pe secundă, așa cum ne-am obișnuit până în ziua de astăzi. Vreau să menționez că foarte mult se vehiculează că acel baraj ar fi în detrimentul Republicii Moldova. Cu siguranță există și efecte negative unui baraj și au un lac de acumulare, dar în această zi, dacă nu ar fi existat acel lac de acumulare, nivelul Nistrului ar fi fost în jumătate decât este astăzi, deci noi astăzi consumă exclusiv din rezervele lacului de acumulare”, a subliniat ministrul Mediului.
Gheorghe Hajder: Sprijinul Ucrainei și investițiile în infrastructură, esențiale pentru depășirea crizei
Potrivit ministrului, situația actuală obligă autoritățile să gestioneze atent fiecare metru cub de apă disponibil.
„Rezervele Nistrului sunt deja limitate și avem o scădere fără precedent în lacul de acumulare, dar trebuie să ținem cont că suntem în perioada de vară. Iar în cazul în care nu vom lua măsuri ca să reducem debitul reversat pe Nistru, atunci am putea să ne trezim într-o situație în cazul unii în cazul unei eventuale crize prelungite nu va mai exista apă deversat, adică am putea primi pe Nistrul exact atâta cât intră în lacul de acumulare din zona Munților Carpați. Astăzi vorbim de un debit de 41 m³ pe secundă, dar se revarsă pe Nistru 85. Vă dați seama că există un deficit dublu de a păși, lacul este într-o continuă scădere. Măsură care a fost luată împreună cu partea ucraineană. Este tocmai de a prelungi securitatea aprovizionării cu apă că astfel încât să putem ajunge la o eventuală perioadă când vom avea precipitații și să acumulăm stocurile de apă din lacuri de acumulare din Ucraina”, a explicat Hajder.
Ministrul afirmă că autoritățile moldovene cooperează cu partea ucraineană și că evoluția situației va dicta eventualele măsuri suplimentare, deoarece „prognozele sunt foarte triste”, iar „măsurile în mod normal ar fi trebuit să fie mult mai drastice”.
„În primul rând că partea ucraineană să ne ajute. Trebuie să înțelegem exact cum ar putea să facă acest lucru, iar noi, odată ce vom urmări evoluția situației pe Nistru, cu siguranță atunci lucrurile vor fi mult mai clare și vom înțelege cum se comportă infrastructură care este amplasată azi pe Nistru. De aceea, am solicitat la prima etapă ca ei să ne ajute oferindu-ne această reducere doar de 15 %, adică 15 m³ pe secundă, astfel încât să fie o tranziție lentă”, a adăugat ministrul.
În opinia ministrului Mediului, actualul episod de secetă evidențiază necesitatea unor investiții consistente în sistemele de captare și distribuție a apei. „Regret faptul că mai mult de două săptămâni s-a încercat a duce în eroare oamenii, timp pe care l-am pierdut, din păcate”.
„Aceste emoții nu le-am fi avut dacă s-ar fi investit la timp în stația de captare. Pentru că faptul că noi avem mai puțin apă în regiune, nu doar în Republica Moldova, este un fapt binecunoscut și înțelegem care sunt tendințele la nivel regional, chiar și mondial. Respectiv, aceasta a fost probabil o alarmă prin care noi am început să investim împreună cu Guvernul, inclusiv și acțiunile care se fac astăzi de primărie, astfel încât să fie mai bine pregătiți. Dar este clar că toată infrastructura de aprovizionare cu apă trebuie să fie una mai flexibilă și adaptată la realitățile de astăzi”, a afirmat Gheorghe Hajder.
În încheiere, ministrul a transmis un apel către populație pentru utilizarea responsabilă a resurselor de apă, avertizând că adaptarea la schimbările climatice presupune și schimbarea comportamentului de consum.
„Apă pe Nistru cu siguranță va fi, dar în debite mult mai scăzute decât cele pe care le cunoaștem. Acum sperăm foarte mult ca această problemă să fie una temporară. Dar pentru cetățeni cu siguranță noi trebuie să avem un consum rațional de apă și asta nu ține doar de acest moment, dar în general, pentru că apa este probabil cea mai de preț resursă pe care o avem astăzi și trebuie utilizată foarte, foarte rațional. Cu siguranță trebuie să încercăm să reducem consumul de apă acolo unde este posibil și asta cred că este un lucru pe care îl poate face fiecare dintre noi, fie că folosim apa în procesul de producție sau pentru uz personal”, a conchis Gheorghe Hajder la postul public de radio.
Ilia Trombițchi: Situație fără precedent, amplificat de schimbările climatice
Actualul episod de secetă hidrologică din Republica Moldova este unul fără precedent și reprezintă efectul direct al schimbărilor climatice care afectează tot mai puternic regiunea Mării Negre. Scăderea dramatică a nivelului apei în râul Nistru pune în pericol alimentarea cu apă potabilă a populației, afectează agricultura, producerea energiei și amenință echilibrul ecosistemului nistrean.
Expertul de mediu Ilia Trombițchi, membru al Comisiei moldo-ucrainene privind utilizarea durabilă și protecția bazinului râului Nistru, avertizează că fenomenul se va accentua în lipsa precipitațiilor și că Republica Moldova trebuie să se adapteze rapid la noile realități climatice. „Și Moldova și Ucraina sunt afectate foarte mult de schimbările climatice. Precipitațiile din Carpați au scăzut în ultimii ani”, iar „de la an la an această situație va afecta cele mai vulnerabile sectoare”, a declarat expertul de mediu Ilia Trombițchi pentru Radio Moldova.
Potrivit specialistului, reducerea debitelor este alimentată de un cumul de factori climatici, iar fără precipitații consistente presiunea asupra resurselor de apă va continua să crească.
Alimentarea cu apă potabilă, cea mai mare vulnerabilitate
În opinia expertului, primul sector afectat de nivelul scăzut al Nistrului este alimentarea populației cu apă potabilă, iar diminuarea rezervelor din lacul de acumulare de la Dnestrovsk produce efecte în lanț asupra mai multor domenii.
„Eu cred că cea mai afectată este totuși populația, aprovizionarea cu apă potabilă. (...) Nivelul apei influențează foarte mult capacitățile de aprovizionare. În ultimii ani noi nu am avut încă situația când nivelul apei în rezervorul Dnestrovsk să fie așa scăzut, iată de ce aceasta influențează capacitățile energetice și producerea energiei, dar și alte domenii”, a explicat Trombițchi.
Acesta subliniază că problema depășește dimensiunea ecologică și afectează inclusiv securitatea energetică. Dacă nivelul apei va continua să scadă, efectele se vor resimți asupra aprovizionării populației cu apă, agriculturii și întregului ecosistem al fluviului, iar în lipsa precipitațiilor „situația va fi mai acută”.
De asemenea, specialiștii au semnalat de zeci de ani riscurile generate de schimbările climatice, însă măsurile de adaptare au fost întârziate, iar implementarea lor este astăzi mult mai dificilă. Republica Moldova este vulnerabilă în fața unei astfel de crize, expertul atrage atenția asupra lipsei de pregătire și asupra dificultăților de aplicare a soluțiilor într-un context de secetă extremă.
„Este absolut clar că riscurile sunt foarte mari și R. Moldova, ca de obicei, nu este prea pregătită pentru rezolvarea problemelor de așa fel. Dar noi am vorbit despre aceste riscuri încă 30 ani în urmă, dar numai acum, când este poate prea târziu, este adoptată această programă de împădurire și este mult mai greu de a aplica această programă deoarece solurile sunt fără apă și este problematic”, a avertizat membrul Comisiei moldo-ucrainene privind utilizarea durabilă și protecția bazinului râului Nistru.
În contextul apelurilor lansate de autorități privind utilizarea rațională a resurselor de apă, expertul consideră că fiecare acțiune de reducere a consumului contribuie la diminuarea presiunii asupra sistemului: „Orice efort în aceste condiții este important”, a conchis expertul de mediu Ilia Trombițchi la postul public de radio.
Stare de alertă hidrologică pentru 30 de zile
Amintim că Guvernul Republicii Moldova a instituit stare de alertă hidrologică pentru o perioadă de 30 de zile, în contextul secetei și a scăderii dramatice a nivelului apei în fluviul Nistru. Măsura are scopul de a preveni riscurile privind aprovizionarea cu apă și de a permite autorităților să intervină rapid în funcție de evoluția situației.
De asemenea, Ucraina este gata să intervină cu sprijin și soluții în cazul unei situații de urgență legate de scăderea debitului râului Nistru. Asigurările au fost oferite de ministrul Economiei și Mediului din Ucraina, Oleksandr Kravchenko, în cadrul unei discuții cu ministrul Mediului al Republicii Moldova, Gheorghe Hajder.
Comisia pentru Situații Excepționale a municipiului Chișinău a elaborat un plan de intervenție, care include 213 puncte de alimentare prioritară cu apă, inclusiv 108 grădinițe, 30 de instituții medicale și 25 de puncte publice. Pentru distribuirea apei tehnice sunt pregătite 41 de autospeciale, cu o capacitate totală de 204 metri cubi la o singură cursă.
Experții în domeniul mediului recomandă economisirea apei la toate nivelurile, accelerarea programelor de împădurire și investiții urgente în infrastructura de alimentare cu apă pentru a reduce vulnerabilitatea comunităților afectate de secetă. Totodată, aceștia avertizează că astfel de episoade de secetă vor deveni tot mai frecvente și insistă asupra unei cooperări mai strânse între Republica Moldova și Ucraina pentru gestionarea durabilă a bazinului Nistrului, monitorizarea permanentă a resurselor de apă și elaborarea unor politici de adaptare la schimbările climatice.
CITIȚI ȘI:
