The Economist: Unirea R. Moldova cu România, dificilă, dar nu imposibilă. Istoric: „Nu există o altă șansă de dezvoltare”
O eventuală Unire a României cu Republica Moldova, deși complexă, nu este exclusă din ecuația geopolitică regională. O analiză publicată de The Economist arată că, în ipoteza blocării parcursului european al Chișinăului, unirea cu un stat membru al Uniunii Europene (UE) ar putea deveni o alternativă reală. Obstacolele economice, politice și geopolitice pot fi depășite cu sprijin occidental, insistă prestigioasa publicație, iar analistul politic Anatol Țăranu a subliniat, pentru Teleradio-Moldova, că însăși UE ar avea interesul să finanțeze acest proces pentru a elimina vulnerabilitățile și influența rusă din regiune.
Republica Moldova își propune în prezent să adere la Uniunea Europeană până în 2030, dar mai mulți oficiali au sugerat că Unirea cu România ar putea reprezenta un „Plan B”.
Președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un eventual referendum privind Unirea, iar vicepremierul Eugeniu Osmochescu, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova, a calificat ideea drept „Planul B”. The Economist amintește că și președintele României, Nicușor Dan, este cunoscut pentru poziția sa unionistă, la fel ca și alți politicieni români.
Unirea - grea, dar nu imposibilă
Un astfel de scenariu ar avea, însă, mai multe obstacole, unul dintre care ar fi faptul că România nu dispune de resursele economice ale Germaniei de Vest pentru a susține integrarea Republicii Moldova la o scară comparabilă cu reunificarea Germaniei, scrie The Economist.
În plus, Chișinăul nu controlează regiunea transnistreană, iar statutul autonomiei găgăuze ar putea ridica, de asemenea, probleme.
Totuși, analiza susține că nici aceste probleme nu ar fi neapărat insurmontabile.
Regiunea transnistreană este deja puternic conectată economic la UE, aproximativ 70% dintre exporturile regiunii fiind direcționate către piața europeană.
În cazul Găgăuziei, populația de aproximativ 100.000 de locuitori este răspândită în mai multe enclave, iar o eventuală independență, înconjurată de teritoriul UE, ar putea fi dificil de susținut economic.
În favoarea unei eventuale Uniri este invocat și faptul că majoritatea populației Republicii Moldova vorbește limba română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al țării s-a aflat în componența României între 1918 și 1940.
Autorii analizei mai compară situația cu cea din Albania și Kosovo, unde ideea unificării este susținută de o parte importantă a populației, dar subliniază că Unirea Republicii Moldova cu România ar fi, de asemenea, un scenariu dificil și incert.
Astfel, dacă integrarea europeană a Republicii Moldova ar fi blocată, Unirea cu România ar putea deveni o alternativă tot mai discutată. Analiza califică, însă, scenariul drept puțin probabil în viitorul apropiat, dar nu imposibil într-un orizont de aproximativ zece ani.
Unirea, unica „șansă sustenabilă de dezvoltare” a R. Moldova
Unirea nu trebuie privită doar ca un scenariu ipotetic sau un plan de rezervă, iar Republica Moldova, în forma actuală, nu are suficiente perspective pentru o dezvoltare durabilă, consideră istoricul Anatol Țăranu.
„Republica Moldova este, astăzi, unul dintre cele mai vulnerabile state ale Europei. Iar 35 de ani de existență a Republicii Moldova demonstrează că, în formula actuală, statul nostru nu are șanse de dezvoltare durabilă și sustenabilă”, a declarat Anatol Țăranu, pentru Teleradio-Moldova.
Potrivit analistului, apropierea de România ar oferi Republicii Moldova o oportunitate de dezvoltare economică, socială și politică fără precedent.
„Unirea ar însemna un progres economic, social, precum și politic fără precedent pentru Republica Moldova. Niciun alt candidat la integrarea europeană nu are această șansă, această posibilitate pe care o are Republica Moldova”, a spus Țăranu.
Totodată, Unirea ar reprezenta și o formă de restabilire a unei continuități istorice, a adăugat el.
„Restabilirea dreptății istorice și a logicii dezvoltării istorice a unui popor, prin reUnirea Republicii Moldova cu România, ar însemna un act de justiție istorică și un act absolut logic din punct de vedere al procesului istoric care s-a derulat în Europa”, a punctat analistul.
În opinia sa, Unirea Republicii Moldova cu România este „practic inevitabilă”, iar amânarea procesului ar afecta populația.
„Cu cât mai mult va continua această așteptare și această tergiversare a acestui proces, cu atât mai mult va avea de suferit populația Republicii Moldova, fiindcă nu există o altă șansă sustenabilă de dezvoltare rapidă și robustă pentru Republica Moldova decât Unirea cu România”, este convins Anatol Țăranu.
Istoricul este de acord că regiunea transnistreană reprezintă unul dintre principalele obstacole geopolitice în calea unei eventuale reunificări, însă spune că însăși Uniunea Europeană ar avea propriul interes în soluționarea acestei probleme.
„Este absolut evident că Europa trebuie să fie cointeresată pentru a elimina acest punct nevralgic de pe harta sa politică. Dacă Europa nu dorește ca Republica Moldova să fie un element destabilizator, pe care Federația Rusă îl va folosi împotriva Uniunii Europene, atunci Uniunea Europeană trebuie să contribuie cât mai mult la procesul de reunificare”, a declarat Anatol Țăranu.
În același timp, în cazul unei eventuale Uniri, influența Rusiei asupra Republicii Moldova ar dispărea.
„Unica soluție cu adevărat radicală este Unirea cu România și, din acest punct de vedere, Rusia pentru totdeauna va pierde posibilitatea de a influența Republica Moldova”, a spus analistul.
Costurile economice ale Unirii, compensate de UE
În ceea ce privește costurile economice, Anatol Țăranu susține că acestea ar putea fi compensate, cel puțin parțial, prin sprijin european.
„Unirea cu România cu siguranță va fi asistată inclusiv de fondurile europene. Fondurile de coeziune ar putea, în mare măsură, să aplaneze acele greutăți financiare care vor putea să apară pentru România în condițiile reunificării”, a explicat el.
Potrivit analistului, cheltuielile unei eventuale reunificări ar fi mult mai mici decât cele suportate în cazul reunificării Germaniei și ar trebui privite drept o investiție în securitatea europeană.
„Aceasta va fi o investiție în asigurarea securității Uniunii Europene. Dacă cineva va încerca să evite aceste cheltuieli, prin aceasta va vulnerabiliza Uniunea Europeană, de simplul motiv că Republica Moldova se va preface într-o zonă de insecuritate”, a conchis Anatol Țăranu.
Unirea Republicii Moldova cu România ar putea deveni un „Plan B” în cazul blocării parcursului european după 2028, a declarat, în iunie curent, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, într-un interviu acordat publicației Euractiv.
Dezbaterea pe marginea acestui subiect a fost relansată și de președinta Maia Sandu, care a reiterat, inclusiv pentru cotidianul Le Monde, că ar vota în favoarea reunificării la un eventual referendum, argumentând că acest pas ar accelera integrarea europeană.
În prezent, nivelul de susținere publică diferă considerabil între cele două maluri ale Prutului: în timp ce în România sprijinul atinge în jur de 70%, în Republica Moldova procentul se situează în jurul valorii de 40%.
CITIȚI ȘI:
