R. Moldova are 9.643 de milionari. Maia Sandu: „Să ne bucurăm atunci când crește numărul oamenilor care au venituri mai mari”
Creșterea numărului de milionari din Republica Moldova, care a ajuns la aproape 10.000 în anul 2025, nu trebuie interpretată ca un semn al concentrării bogăției, susține președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat, în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova, că cei care își obțin veniturile onest și achită impozitele merită aprecieri.
Totodată, Maia Sandu a reafirmat că prioritatea autorităților rămâne dezvoltarea clasei de mijloc și sprijinirea cetățenilor aflați în dificultate.
„Cred că această abordare sună un pic socialistă, pentru că oamenii care câștigă banii aceștia în mod cinstit, oamenii care plătesc impozite, care nu fac evaziune fiscală, ei trebuie să fie apreciați pentru faptul că reușesc. Pentru că, dacă nu sunt oameni care să reușească, care să plătească impozite la buget, atunci nu avem din ce să plătim asistență socială”, a menționat șefa statului.
Maia Sandu consideră că nici cifra de un milion de lei nu trebuie privită neapărat ca o avere foarte mare, în special în cazul oamenilor de afaceri care au investit în dezvoltarea unor companii.
„Nu cred că cifrele sunt foarte mari pentru cei care spuneți că sunt milionari în lei. În primul rând, un milion în lei poate suna foarte mult pentru mulți oameni și e adevărat, e mult, dar pentru oameni de afaceri, care fac afaceri serioase, care au investit mult în aceasta, nu cred că este o sumă foarte mare”, a adăugat șefa statului, la postul public de radio.
R. Moldova are nevoie de o clasă de mijloc mai numeroasă
Președinta afirmă că obiectivul autorităților ar trebui să fie creșterea numărului persoanelor care fac parte din clasa de mijloc și care obțin venituri suficiente din activitatea economică.
„Trebuie să vedem cum să avem mai mulți oameni în această clasă medie, pentru că eu consider, dacă vorbim de un milion de lei, ca e vorba de clasă medie, a mai spus Maia Sandu.
În ceea ce privește cele 31% dintre persoanele aflate la limita sărăciei, așa cum arată datele Biroului Național de Statistică, președinta Maia Sandu a recunoscut că, într-adevăr, există locuri de muncă prost plătite. Însă, avem și persoane care nu vor să se angajeze, preferând să primească ajutor social, în timp ce antreprenorii și agricultorii se plâng de lipsa brațelor de muncă, a adăugat șefa statului.
„Avem oameni care nu au locuri de muncă bine plătite, dar aici tot este o dilemă, pentru că, pe de altă parte, vedem oameni de afaceri, inclusiv în mediul rural, fermieri, care se plâng că nu au forță de muncă. Și avem și multe situații în care oamenii nu vor să se angajeze, pentru că e mai comod să vină ajutorul social. Deci, aici trebuie să analizăm un pic mai mult cine sunt cei care sunt la limita sărăciei”, a punctat președinta.
Potrivit Maiei Sandu, o situație aparte o au persoanele cu probleme de sănătate și dizabilități, pentru care statul trebuie să asigure un sprijin mai consistent. În cazul persoanelor apte de muncă, președinta spune că problema trebuie abordată diferit.
„Dacă sunt oameni cu probleme de sănătate, cu dizabilități, aceasta este o situație și e evident că aici trebuie să facem totul ca să creștem sprijinul pentru acești oameni. Dacă sunt oameni apți de muncă, dar care nu se prea dau la treabă, e altă situație”, a mai spus oficiala.
Șefa statului a menționat și situația familiilor cu copii, pentru care accesul la servicii de îngrijire poate fi unul dintre motivele pentru care părinții nu se pot angaja.
„Dacă sunt familii cu copii, trebuie să vedem cu câți copii sunt și dacă e problemă de creștere, că nu au unde să-și lase părinții copiii și să se angajeze. Și mai e o problemă, așa cum am spus, să corelăm cererea de muncă cu oferta. Uneori, cererea e într-o localitate și oferta e în altă localitate”, a punctat președinta.
Compensațiile și sprijinul pentru persoanele cu venituri mici
Inflația și scumpirea energiei din ultimii ani au agravat situația financiară a multor gospodării. Maia Sandu spune că Guvernul a încercat să direcționeze programele sociale în special către persoanele cu venituri mici.
„E adevărat că, din cauza inflației din ultimii ani, creșterii prețurilor la energie, mai mulți oameni se confruntă cu probleme serioase aici. Vreau să spun că noi și guvernarea în general a întreprins mai multe acțiuni pentru a ținti mai bine oamenii cu venituri mici. Și când vorbim de compensații, cel mai mult au fost compensați sau, în special, toate programele acestea au mers pentru oamenii cu venituri mici”, a ținut să remarce șefa statului.
Programul de alimentație gratuită în școli, destinat inclusiv copiilor din medii defavorizate, se numără printre măsurile evidențiate de președinta Maia Sandu pentru sprijinirea familiilor vulnerabile. Șefa statului a subliniat că a pledat personal pentru această inițiativă socială.
„Un program pe care eu am insistat și care este foarte scump și pe care nu o să-l găsiți nici în multe state europene este programul de alimentare gratuită la școală. Deci, inclusiv până la gimnaziu. Acesta se adresează în primul rând copiilor care vin din familii social vulnerabile și care, uneori, se duceau la școală flămânzi. Acum, statul s-a oferit anume pentru ca să acopere aceste categorii”, a punctat președinta țării.
De asemenea, președinta Maia Sandu a subliniat că statul trebuie să analizeze cauzele profunde ale sărăciei pentru a oferi un sprijin personalizat fiecărei categorii sociale. O prioritate esențială rămâne încadrarea în muncă a persoanelor apte de lucru, astfel încât acestea să obțină venituri suficiente.
„Până la urmă, vrem ca toți cei care sunt apți de muncă să muncească și să câștige”, a conchis Maia Sandu.
În Republica Moldova există aproape 10.000 de persoane care câștigă peste un milion de lei pe an. Potrivit datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat în Raportul privind declarațiile de impozit pe venit pentru anul fiscal 2025, numărul acestora a ajuns la 9.643, cu 1.624 mai mult față de 2024 și cu 3.229 mai mult față de 2023, ceea ce înseamnă o creștere de 50% în doar doi ani. Cel mai tânăr dintre ei are 16 ani, iar cel mai în vârstă - 88 de ani.
Rata sărăciei absolute în Republica Moldova a constituit 31.1% în anul 2025, pragul valoric fiind estimat la 3.764 de lei lunar pentru o persoană. Potrivit statisticilor prezentate în luna mai curent, 15.1% dintre cetățeni au trăit sub pragul sărăciei extreme, fixat la 3.036 de lei. Totuși, rata sărăciei ar putea fi mult mai mare, odată cu implementarea, de către Biroul Național de Statistică (BNS), a unei noi metodologii de calculare, prin includerea cheltuielilor pentru serviciile medicale.
CITIȚI ȘI:
