Legea presei din 1994, abrogată: Parlamentul a votat în lectura a doua noua Lege privind mass-media, aliniată la standardele europene
Transparența finanțării presei și protecția independenței editoriale devin literă de lege. Parlamentul a votat luni, 24 august, în lectura a doua, noua Lege privind mass-media, elaborată de Comisia parlamentară pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media. Documentul introduce un registru special gestionat de Ministerul Culturii și va abroga, odată intrat în vigoare, Legea presei din 1994.
Registrul transparenței
Documentul clarifică concepte-cheie din sectorul media, cum ar fi pluralismul mediatic, responsabilitatea editorială, furnizorul de servicii media și concentrările de piață și stabilește regulile generale de funcționare pentru furnizorii de presă, inclusiv drepturile și obligațiile care le revin.
Una dintre principalele noutăți este instituirea Registrului transparenței proprietății și a finanțării furnizorilor de servicii mass-media, care va fi gestionat de Ministerul Culturii. Înscrierea în registru va fi benevolă și nu va constitui o condiție pentru desfășurarea activității mass-media, însă accesarea mecanismelor de sprijin public — inclusiv prin Fondul pentru subvenționarea mass-mediei — va fi condiționată de înscrierea în calitate de furnizor de servicii media în Registru și de îndeplinirea celorlalte condiții legale.
Legea instituie și repere pentru evaluarea concentrărilor pe piața serviciilor mass-media, din perspectiva impactului asupra pluralismului mediatic și independenței editoriale, precum și măsuri menite să prevină ingerințele nejustificate în activitatea jurnalistică. Ministerul Culturii va deveni autoritatea publică centrală responsabilă de elaborarea și promovarea politicilor publice în domeniul mass-media.
Potrivit notei de fundamentare, noua lege își propune să asigure o funcționare transparentă, echitabilă și democratică a pieței mass-media din Republica Moldova și să contribuie la consolidarea rezilienței informaționale a societății.
Raportul comisiei parlamentare
Proiectul a fost elaborat cu sprijinul societății civile și al instituțiilor de resort, a declarat președinta Comisiei parlamentare pentru mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei.
„Proiectul de lege privind mass-media a fost elaborat pe platforma comisiei noastre parlamentare, cu sprijinul membrilor Consiliului de experți în domeniul mass-media din cadrul societății civile, precum și al reprezentanților Ministerului Culturii și ai Consiliului Audiovizualului”, a declarat Nicolaescu-Onofrei.
Deputata a precizat că documentul transpune parțial articole din Regulamentul european privind libertatea mass-media, având drept obiectiv crearea unui cadru juridic modern și coerent, adaptat evoluțiilor tehnologice și practicilor europene, precum și consolidarea garanțiilor privind libertatea și pluralismul mass-media.
„Inițiativa legislativă are drept obiectiv crearea unui cadru juridic modern și coerent pentru reglementarea domeniului mass-media, adaptat evoluțiilor tehnologice și practicilor europene, precum și consolidarea garanțiilor privind libertatea și pluralismul mass-media, accesul la informații și exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale în domeniul comunicării publice”, a spus Nicolaescu-Onofrei.
Potrivit acesteia, proiectul a fost aprobat în primă lectură pe 11 iunie și a parcurs ulterior etapele de avizare și expertizare, fiind avizat de Guvern, Centrul Național Anticorupție, Direcția Generală Juridică a Secretariatului Parlamentului, Centrul de Armonizare a Legislației și Consiliul Concurenței.
Noua lege va intra în vigoare la șase luni de la data publicării în Monitorul Oficial. Odată cu aplicarea noilor prevederi, va fi abrogată Legea presei din 1994.
Proiectul a fost votat în primă lectură pe 11 iunie, după ce a fost supus expertizei Comisiei de la Veneția. Încă de atunci, principalul măr al discordiei l-a constituit rolul Ministerului Culturii în gestionarea registrului furnizorilor de servicii media și în acordarea subvențiilor, opoziția acuzând că prin aceste pârghii presa ar putea ajunge sub control politic.
Deputata Partidului Socialiștilor, Adela Răileanu, a avertizat atunci că modul de formulare a prevederilor creează premise pentru extinderea controlului administrativ asupra presei, susținând că televiziunile și radiourile ar urma să fie supuse unui control în două etape — din partea Consiliului Audiovizualului și a Ministerului Culturii — ambele instituții fiind subordonate majorității politice.
Deputatul Nicolae Margarint, din partea „Partidului Nostru”, a acuzat majoritatea parlamentară că, sub pretextul alinierii la standardele europene, creează pârghii permanente de control al presei, amintind că în ultimii ani peste 20 de posturi de televiziune și radio au fost închise fără o hotărâre judecătorească definitivă.
Principala obiecție a vizat legătura dintre înscrierea în registru și accesul la Fondul de subvenționare, opoziția susținând că, deși înscrierea este declarată benevolă, condiționarea subvențiilor de aceasta riscă să devină o formă de licențiere indirectă.
Centrul Național Anticorupție a semnalat, la rândul său, mai multe vulnerabilități ale proiectului, printre care definirea insuficientă a unor noțiuni-cheie precum „pluralism mediatic” sau „neutralitate editorială”, o contradicție internă privind mecanismul de respingere a înscrierii în registru, precum și riscul ca finanțarea publică să fie condiționată indirect de orientarea editorială a instituțiilor media.
Președinta Comisiei parlamentare pentru mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a respins, la acel moment, acuzațiile de cenzură, precizând că proiectul nu creează niciun mecanism de control al conținutului editorial. Ea a recunoscut totuși că, în practica europeană, registrele similare sunt gestionate de regulă de autorități independente, nu de ministere, deschizând posibilitatea transferării acestei atribuții către instituții de autoreglementare.
Autoarea proiectului a mai precizat atunci că recomandările Guvernului, Direcției Generale Juridice, CNA și Centrului pentru Jurnalism Independent urmau să fie incorporate până la lectura a doua, în text fiind integrate până atunci doar recomandările Comisiei de la Veneția din 2025.
CITIȚI ȘI:
