Apă, gaze și venituri mai mari: Cum s-au schimbat standardele de viață ale moldovenilor de la independență încoace
De la o economie dominată de industrie și o populație mai tânără la o structură economică bazată pe servicii, o populație în proces de îmbătrânire și o speranță de viață în creștere. La 35 de ani de la proclamarea independenței, Republica Moldova arată complet diferit comparativ cu situația de la începutul anilor '90 ai secolului trecut.
O radiografie a transformărilor prin care a trecut țara – de la șocurile economice ale anilor '90 și declinul demografic, până la parcursul actual spre o economie modernă, orientată spre Uniunea Europeană, a fost făcută de Directorul general al Biroului Național de Statistică (BNS), Oleg Cara, la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1, ediția din 27 august.
Primul recensământ de după proclamarea independenței, cel din 2004, indica aproximativ 3.4 milioane de locuitori în R. Moldova. Conform datelor Recensământului populației și locuințelor din 2024, în prezent sunt circa 2.4 milioane persoane - „persoane cu reședință obișnuită, deci persoane care, de fapt, se află pe teritoriul Republicii Moldova sau, preponderent, locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova”, a precizat Oleg Cara.
Totodată, dacă în 1991 aproximativ 39% dintre locuitori trăiau la oraș, astăzi ponderea populației urbane a crescut considerabil, ajungând la circa 53%, evoluție influențată și de acordarea statutului de oraș unor noi localități, a precizat directorul BNS.
Structura economiei „s-a schimbat radical”
Aceste transformări demografice au fost însoțite de schimbări majore în structura economică, în condițiile în care, în 2025, Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova a ajuns la aproximativ 350 de miliarde de lei, echivalentul a circa 18 miliarde de euro.
„Vorbind despre dinamica Produsului Intern Brut, în anul 2025, având în vedere ritmurile de creștere a PIB, eram cam la nivelul anului 1991, dar sub nivelul anului 1990, cu circa 17%. Deci, nu am ajuns încă la nivelul anului 1990, de până la declararea independenței. Și, evident, an de an, odată cu creșterea PIB, ne apropiem și de acest scop, dar e important să-l depășim, dorindu-ne să fim parte a Uniunii Europene. Deci, noi trebuie să creștem bunăstarea populației, trebuie să avem creștere economică, fără aceasta nu putem vorbi despre prosperitatea națiunii”, a punctat Cara.
Șeful BNS a amintit că primii ani de după proclamarea independenței au fost printre cei mai dificili din punct de vedere economic, ruperea vechilor legături generând dezechilibre profunde, iar în 1994 – primul an de după introducerea leului moldovenesc – inflația a depășit 104%, prețurile dublându-se într-un singur an.
Această instabilitate a marcat și perioadele ulterioare.
„Un an dificil a fost anul 1999, inflația a constituit circa 39%. În anul 2022, inflația a constituit 29%. Știm despre războiul care a fost declanșat de Rusia în anul 2022 și criza aceasta regională a afectat și Republica Moldova. Și structura economiei s-a schimbat radical. Deci, vorbind despre sectoarele economice, în 1991, ponderea cea mai mare o avea industria, circa 40%, circa 28% o avea agricultura, circa 4% construcțiile și 5% le avea comerțul. Acum, în ultimii ani, situația este diferită. Dacă industria avea circa 40%, acum este circa 20%, agriculturii îi revine între 8-9%, în funcție de ani, și sectorul construcțiilor s-a dezvoltat, vorbim despre o pondere de circa 11%, iar comerțul – de peste 17%”, a enumerat Oleg Cara.
Cea mai importantă transformare structurală rămâne însă extinderea masivă a sectorului serviciilor, a cărui pondere a urcat de la aproximativ o treime în 1991 la circa două treimi în prezent, impulsionată și de ascensiunea industriei IT.
Mai puțini elevi și speranță de viață mai mare
Pe plan social, schimbările demografice s-au reflectat direct asupra infrastructurii publice, numărul elevilor din învățământul primar și secundar general reducându-se de la aproximativ 700.000 la puțin peste 300.000, ceea ce a impus ajustarea rețelei instituțiilor de învățământ.
Oleg Cara a subliniat însă că o rețea mai redusă nu înseamnă neapărat o calitate mai slabă a educației: „Este, probabil, mult mai important să ai, poate, mai puține instituții, dar mai bine dotate, care oferă posibilități de a face carte”.
În același timp, numărul studenților a crescut de la circa 50.000 la 60.000.
În sectorul sănătății, numărul spitalelor a scăzut de la aproximativ 110 la sub 100, însă accesul la medicamente s-a extins prin dezvoltarea rețelei de farmacii în mediul rural. Aceste progrese se reflectă și în creșterea speranței de viață a populației.
„Oportunitățile mai bune, calitatea mai bună a serviciilor se răsfrâng și în speranța de viață a populației, care este în creștere. Dacă e să comparăm cu 1991, durata a crescut cu circa 5 ani. În 2025, a constituit circa 73 de ani. Totuși, avem o diferență față de UE, acolo unde speranța de viață este de peste 81 de ani”, a comparat reprezentantul BNS.
În prezent, populația Republicii Moldova traversează un proces accelerat de îmbătrânire, vârsta medie majorându-se de la aproximativ 32 de ani în 1991 la circa 41 de ani în prezent.
Salarii mai mari și servicii mai bune
Evoluția ultimilor 35 de ani se reflectă vizibil și în îmbunătățirea condițiilor de trai. Dacă la începutul anilor ’90 doar aproximativ 28% din populație beneficia de gaze naturale, iar mai puțin de o treime avea acces la apă și la sistemul de canalizare, tabloul de astăzi arată cu totul altfel.
În prezent, circa 60% dintre gospodării sunt conectate la rețeaua de gaze, în timp ce accesul la apă și canalizare se apropie de 80%.
Potrivit lui Oleg Cara, extinderea infrastructurii este esențială pentru a estompa discrepanțele dintre sate și orașe, astfel încât cetățenii să se bucure de un nivel de trai similar, indiferent de regiunea în care locuiesc.
Pe lângă confortul casnic, au crescut substanțial și veniturile populației.
În ultimul deceniu, salariul mediu a urcat nominal de aproximativ 3.4 ori, atingând în 2025 valoarea de 15.6 mii de lei pe lună, echivalentul a circa 800 de euro. Chiar dacă dinamica nominală este influențată de evoluția prețurilor, puterea de cumpărare a înregistrat un avans considerabil, salariile reale majorându-se cu aproximativ 56% în aceeași perioadă, a conchis Oleg Cara.
CITIȚI ȘI:
