Povestea leului moldovenesc: Cum s-a „născut” moneda națională a Republicii Moldova

Independența unui stat nu înseamnă doar drapel, imn și instituții proprii. Unul dintre elementele esențiale ale suveranității este și existența unei monede naționale. În Republica Moldova, leul a intrat în circulație pe 29 noiembrie 1993, într-o perioadă în care țara își construia propriul sistem economic și financiar.
La începutul anilor ’90, în Republica Moldova circulau încă rublele sovietice și cupoanele moldovenești. În acest context, Banca Națională a Moldovei (BNM) a avut una dintre cele mai importante misiuni: crearea și introducerea monedei naționale.
La doar 37 de ani, Leonid Talmaci a preluat conducerea BNM și a devenit una dintre persoanele care au contribuit decisiv la construirea sistemului monetar al noului stat independent.
Pe 29 noiembrie 1993, moneda națională a Republicii Moldova, leul moldovenesc, a fost pusă în circulație.
În arhiva Radio Moldova sunt păstrate până în prezent mărturiile primului guvernator al BNM, Leonid Talmaci, despre procesul de creare și introducere a monedei naționale.
„Conform legislației în vigoare, bineînțeles că denumirea monedei naționale o determină Parlamentul. Așa a numit-o Parlamentul la începutul anului ’92”, declara Leonid Talmaci pentru Radio Moldova.
Potrivit acestuia, una dintre principalele provocări era ca noua monedă să fie introdusă cât mai rapid.
Crearea și introducerea leului moldovenesc au avut o semnificație care a depășit dimensiunea strict economică. Moneda națională reprezenta, în opinia lui Talmaci, un element esențial al suveranității și independenței Republicii Moldova.
„Dat fiind faptul că așa s-a întâmplat ca eu să creez Banca Națională și am avut onoarea să introduc, să implementez moneda națională pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, consider că acesta este un element de suveranitate, de independență. Nu mai trebuie explicat altceva decât ceea ce s-a făcut cu moneda națională, adică păstrarea stabilității ei, echilibrul acestei monede”, a spus Leonid Talmaci.
Fostul guvernator considera că Republica Moldova are motive să fie mândră de moneda sa națională, pe care o aprecia drept una relativ stabilă și liber convertibilă, opinie împărtășită, potrivit lui, și de experții străini.
În perioada de dinaintea introducerii leului moldovenesc, economia țării era încă puternic influențată de sistemul sovietic. Pe măsură ce se realiza tranziția către o piață liberă, existența unei monede naționale a devenit o necesitate stringentă.
Leonid Talmaci a explicat și contextul monetar internațional, precum și legătura dintre moneda unui stat și situația sa economică. Pe atunci, dolarul american și marca germană – care urma să fie înlocuită de euro – aveau o importanță majoră pe plan global.
El a subliniat că statele își construiesc propriile monede în raport cu principalele valute ale lumii, precizând că, în cazul Republicii Moldova, situația era diferită, având în vedere că aceasta făcuse parte din Uniunea Sovietică și moștenise o economie închisă, planificată de la Moscova.
Introducerea leului a avut loc într-o perioadă marcată de multiple dificultăți, în care reformele economice avansau anevoie. Potrivit lui Talmaci, între politica monetară și ritmul restructurărilor a existat, la un moment dat, o discrepanță, dar ulterior acestea s-au „apropiat”.
La aproape 33 de ani de la punerea sa în circulație, leul moldovenesc continuă să fie principala monedă utilizată de cetățeni. De-a lungul timpului, moneda națională a traversat crize economice și perioade de instabilitate, menținându-și însă rolul de instrument fundamental al sistemului financiar și de pilon al suveranității Republicii Moldova.
Autor: Natalia Mogîldea
CITIȚI ȘI:
- Leul moldovenesc ar putea înlocui rubla transnistreană? Vicepremierul Chiveri: Subiectul este în atenția unui grup de lucru
- Tot mai puține bancnote de 1, 5 și 10 lei: BNM le retrage treptat din circulație
- Euro va fi moneda de referință pentru stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc din 2025. Opinia expertului