Unul din zece copii raportează utilizarea problematică a rețelelor sociale. Avertismentul OMS la Chișinău
Limitarea accesului copiilor la internet nu este suficientă pentru a combate dependența de gadgeturi, avertizează experții. Aceștia atrag atenția asupra efectelor pe care utilizarea excesivă a tehnologiei le poate avea asupra sănătății mintale a tinerei generații și pledează pentru măsuri de prevenție, o mai bună educație digitală și implicarea directă a tinerilor în elaborarea politicilor care îi vizează.
Unul din șapte copii și unul din cinci adolescenți trăiesc cu o problemă de sănătate mintală, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Directoarea pentru sisteme de sănătate de la Biroul Regional al OMS pentru Europa, Natasha Azzopardi Muscat, a menționat, în cadrul unor dezbateri desfășurate la Chișinău pe tema siguranței online, că, potrivit celui mai recent sondaj al organizației privind sănătatea mintală a școlarilor, mai mult de unul din zece copii au raportat utilizarea problematică a rețelelor sociale.
„Ceea ce am în vedere este că ei înșiși recunosc că au probleme în a controla utilizarea rețelelor sociale și, după aceea, se simt stresați atunci când sunt offline”, a explicat reprezentanta OMS.
Ledia Lazëri, consilieră pentru sănătate mintală în cadrul Biroului Regional al OMS pentru Europa, a afirmat că prezența și conexiunile online nu răspund neapărat nevoii de contact social pe care o avem. Ea a atras atenția în special asupra situației fetelor de 15 ani: peste jumătate dintre acestea fie prezintă o utilizare problematică a rețelelor sociale, fie au o prezență online intensă. În același timp, una din patru fete de această vârstă declară că se simte singură.
„Fetele de 15 ani se pare că sunt prezente online mult mai frecvent decât băieții, dar, oricum, se simt cele mai singure dintre diversele grupuri de vârstă”, a constatat Lazëri.
O adolescentă, Mirela Mariniuc, elevă în clasa a XI-a la Liceul „Boris Cazacu” din Nisporeni, a subliniat, în cadrul evenimentului, că, pentru generația sa, internetul este parte a vieții de zi cu zi și nu poate fi perceput ca un element separat. În mediul online, spune ea, tinerii învață, comunică, se informează, descoperă lucruri noi și construiesc relații cu semenii. În același timp, Mirela Mariniuc recunoaște presiunea pe care o simt adolescenții atunci când își compară propria viață cu cea prezentată online de alți utilizatori.
„Vedem constant viețile altora în mediul digital și ajungem uneori să le comparăm. Simțim că trebuie mereu să fim perfecți, trebuie mereu să fim prezenți, mereu conectați și mereu suficient de buni pentru ceea ce vedem în jurul nostru”, a spus eleva.
Tensiunea nu dispare nici atunci când telefonul este închis. Un comentariu, o fotografie sau o postare poate continua să afecteze starea emoțională a unui copil o perioadă îndelungată, chiar și atunci când acesta nu mai accesează rețelele sociale.
Totuși, adolescenta a subliniat că internetul nu trebuie privit doar ca o problemă, întrucât le oferă tinerilor multiple oportunități de învățare, creație și exprimare. Ea a pledat pentru implicarea directă a adolescenților în crearea unui mediu digital mai sigur, astfel încât experiențele și preocupările lor să fie luate în considerare la elaborarea soluțiilor.
„Viitorul despre care vorbim astăzi va deveni realitatea în care vom trăi mâine. Iar dacă vrem ca acel viitor să fie cât mai prosper, cât mai sigur și cât mai sănătos, cred că vocea tinerilor trebuie să fie auzită”, a menționat Mirela Mariniuc.
În contextul soluțiilor examinate, directoarea pentru sisteme de sănătate de la Biroul Regional al OMS pentru Europa, Natasha Azzopardi Muscat, a spus că nu există practici universale și că interdicțiile nu își ating scopul fără măsuri de educare.
„Copiii noștri sunt foarte diferiți. Ceea ce este foarte bine pentru unul s-ar putea să nu fie rețeta cea mai bună pentru celălalt”, a remarcat reprezentanta OMS.
Natasha Azzopardi Muscat a subliniat că este necesară abordarea întregului proces, inclusiv a modului în care sunt concepute platformele, a mecanismelor de țintire, a politicilor adaptate vârstei. Reprezentanta OMS a precizat că organizația susține un principiu precaut, potrivit căruia responsabilitatea de a demonstra că un produs este sigur ar trebui să revină industriei, nu copiilor.
Ledia Lazëri a remarcat, la rândul său, că politicile de protecție online sunt deseori elaborate fără participarea tinerilor și a sectorului sănătății. În opinia sa, printre priorități trebuie să se regăsească responsabilizarea industriei, implicarea tinerilor și a familiilor în elaborarea soluțiilor, precum și adoptarea unor legi și regulamente care să facă mediul digital mai sigur.
„Niciun minister, nicio țară și niciun stat din regiunea europeană sau dincolo de aceasta nu poate face acest lucru singur”, a mai spus aceasta.
Reprezentanții OMS au remarcat că responsabilitatea autorităților este de a găsi un echilibru între protejarea copiilor și respectarea nevoilor lor. Pentru OMS, soluția presupune o abordare comună, în care sănătatea, educația, industria, economia și piața muncii să lucreze împreună.
CITIȚI ȘI:
