Corespondență Dan Alexe | Cuvântarea despre starea UE a șefei Comisiei: O tradiție nouă și un discurs mult așteptat
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, își susține miercuri, 16 septembrie, în fața Parlamentului European, reunit la Strasbourg în sesiune plenară, „cel de-al șaselea discurs privind starea Uniunii”, discurs menit să stabiliească „tonul și prioritățile pentru anul care urmează”.
Într-un climat internațional tensionat, așteptările sunt mari din partea președintei Comisiei, însă discursul a fost, ca de obicei, redactat și păstrat în cel mai mai strict secret.
Ursula von der Leyen are îndreptată asupra ei întreagа atenție a presei și a celor 27 de capitale, însă de când există această tradiție anuală? Ei bine, tradiția e recentă și a fost inspirată din cea similară a președinților SUA, acel mult așteptat discurs despre "state of the Nation" așteptat anual cu febrilitate.
Primul discurs de acest tip a fost ținut în 2010 de José Manuel Barroso, ideea fiind ca președintele Comisiei să treacă în revistă realizările din anul scurs și să prezinte prioritățile pentru anul următor. Мiercuri 16 septembrie, Ursula von der Leyen își ține cel de-al șaselea discurs privind starea Uniunii (al șaselea, deoarece nu a existat un astfel de discurs în 2024, anul ultimelor alegeri europene).
Despre ce va vorbi Ursula von der Leyen? Ca de obicei, conținutul discursului-cheie susținut de președinta Comisiei la Strasbourg este întotdeauna un secret bine păzit și el rezervă întotdeauna câteva surprize.
Discursul: Un proces de redactare extrem de lung
Acest eveniment anual este rezultatul unui proces birocratic foarte lung, care începe cu câteva luni înainte de discurs. Toți cei implicați în politicile europene caută de obicei să-și spună punctul de vedere cu privire la discursul care marchează începutul noii sesiuni politice, după vacanța parlamentară de vară.
Până în momentul în care președinta Comisiei își ține discursul, acesta este în permanență revizuit și rescris. Prin urmare, „discursul privind starea Uniunii” este unul dintre cele mai bine păstrate secrete din Bruxelles.
Temele anticipate: Ucraina, clima, rețelele de socializare, migrația, extinderea UE
Cu toate astea, poate fi anticipat că în discursul adresat eurodeputaților, von der Leyen va aborda în mod sigur problemele climatice, inteligența artificială, interzicerea accesului copiilor la rețelele de socializare și migrația. De asemenea, este de așteptat ca ea să prezinte mult-așteptata „Strategie de securitate a UE”, anunțată în ianuarie și elaborată în ultimele luni.
Clima, probabil, mai întâi: după o vară marcată de incendii de vegetație și secetă, se anticipează că adaptarea la schimbările climatice va ocupa un loc central în discursul său. Este probabil ca Ursula von der Leyen să folosească discursul din acest an pentru a susține că agenda climatică a Europei intră într-o nouă etapă: mesajul va fi, probabil, acela că decarbonizarea este acum cu totul inseparabilă de securitatea energetică a Europei.
Apoi, se preconizează că problemele digitale se vor număra printre prioritățile discursului. Este de așteptat ca Ursula von der Leyen să anunțe o propunere de interzicere a rețelelor de socializare pentru minori în întreaga UE, mai precis restricții pentru copiii sub 13 ani, un anunț-cheie care s-ar putea dovedi la fel de controversat. De asemenea, se anticipează că inteligența artificială va juca un rol major, având ca scop declarat consolidarea rezilienței și competitivității europene în raport cu țările din afara UE.
Un alt subiect sensibil care ar putea fi abordat este migrația. Se crede că Ursula von der Leyen va folosi discursul pentru a cere consolidarea Frontex, agenția europeană responsabilă cu gestionarea frontierelor. Într-adevăr, discursul său vine la doar câteva săptămâni după criza din Ceuta, în timpul căreia zeci de mii de migranți au intrat pe teritoriul spaniol, provocând agitație politică în cadrul Uniunii Europene pe parcursul verii.
Astfel, președinta Comisiei ar putea anunța un rol consolidat pentru Frontex, precum și competențe extinse de monitorizare a rutelor migratorii dincolo de frontierele europene. Se așteaptă ca von der Leyen să evidențieze scăderea numărului de cereri de azil, să promoveze acorduri cu țări din afara UE și să reia apelurile pentru triplarea efectivelor agenției Frontex.
Ucraina și activele rusești înghețate
La un an după ce von der Leyen a promovat, în septembrie 2025, ceea ce ea a numit „momentul independenței” UE, Bruxelles-ul și-a intensificat considerabil eforturile în domeniile tehnologiei, apărării și comerțului, însă rămâne puternic dependent de parteneri externi, în special de tehnologia SUA, de importurile de energie și de anumite relații cu China.
Se așteaptă apoi ca președinta Comisiei să-și reafirme sprijinul pentru Kiev și „să solicite din nou statelor UE să ofere sprijin suplimentar Ucrainei, inclusiv, eventual, un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.
Discursul său vine după incidentul cu drona de la Leipzig. Germania a închis un consulat rus la Bonn și intenționează să instituie un scut de protecție împotriva dronelor pentru a respinge orice incursiuni viitoare.
Una dintre promisiunile cu cel mai mare potențial exploziv politic, făcută de Ursula von der Leyen în discursul de anul trecut din fața eurodeputaților, viza atunci activele rusești înghețate. Președinta Comisiei Europene prezentase așa-numitul „împrumut pentru reparații” – un plan ambițios al Comisiei care urmărea utilizarea activelor rusești înghețate pentru a finanța Ucraina.
Au venit apoi presiunile de ultimă oră privind sancțiunile UE împotriva Rusiei, care teoretic au expirat marți 15 septembrie, însă Slovacia se opune în continuare unor aspecte esențiale, iar Franța a intervenit și ea, luând pe toată lumea prin surprindere.
Propunerea s-a lovit rapid de rezistența multor capitale din UE și nu a reușit să obțină sprijinul politic necesar la summitul șefilor de stat și de guvern din decembrie; Belgia – țara care deține marea majoritate a activelor rusești înghețate din UE – s-a aflat în centrul disputei.
Anul trecut, Ursula von der Leyen mai solicitase și o gamă mai largă de inițiative în domeniul apărării, inclusiv un nou „zid de drone” european care să se întindă de la Marea Baltică până la Marea Neagră, pentru a respinge incursiunile dronelor rusești.
În cele din urmă, liderii UE au optat pentru un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, din care aproximativ 12 miliarde de euro au fost deja alocate până în prezent, în principal sub formă de ajutor militar.
Minorii și rețelele de socializare
Cei care – în special în Franța – sperau că Ursula von der Leyen va anunța rapid o interdicție privind utilizarea rețelelor de socializare de către adolescenți vor avea însă parte de o dezamăgire. Proiectul de lege francez care interzicea accesul tinerilor sub 15 ani pe rețelele de socializare a fost respins de Consiliul Constituțional. Emmanuel Macron, care transformase acest demers într-o cauză majoră (și recentă), miza pe o schimbare de abordare la nivel european pentru a-și atinge obiectivul.
Totuși, von der Leyen se află prinsă între legislația europeană și opiniile divergente ale statelor membre: Parisul dorește stabilirea limitei la 15 ani, Berlinul la 13 ani, iar Estonia preferă să se concentreze pe reducerea riscurilor, mai degrabă decât pe o interdicție. Prin urmare, este de așteptat ca șefa executivului UE să opteze pentru anunțarea unei restricții pentru copiii sub 13 ani, cu posibilitatea obținerii unor derogări din partea părinților.
Propunerea revizuită ar permite așadar copiilor să acceseze mediul online cu acordul părinților. Această soluție intermediară este menită să evite conflictele cu legislația UE privind drepturile fundamentale ale cetățenilor, permițând totodată Ursulei von der Leyen să avanseze cu un demers devenit prioritate personală.
Până în prezent, eforturile UE de a atrage atenția companiilor asupra acestei probleme nu au avut mult succes. Însă acest lucru s-ar putea schimba: acordul de 18 miliarde de dolari încheiat în luna august de Meta cu aproape toate statele americane a alimentat speranța că platformele de internet ar putea fi acum pregătite să analizeze problema utilizării excesive și compulsive în rândul copiilor.
Chestiunea israeliană
Anul trecut, în discursul ținut la aceeași dată (11 septembrie, mai precis), von der Leyen propusese suspendarea parțială a acordului UE de asociere cu Israelul.
Ea anunțase atunci că UE va suspenda sprijinul bilateral acordat Israelului în anumite domenii și propusese sancțiuni împotriva miniștrilor extremiști și a coloniștilor violenți, precum și suspendarea parțială a Acordului de asociere UE-Israel în ceea ce privește comerțul.
Sancțiunile necesită sprijinul tuturor celor 27 de capitale ale UE, în timp ce suspendarea parțială a Acordului de asociere UE-Israel poate fi aprobată cu o majoritate calificată.
Pe ambele planuri, Ursula von der Leyen s-a lovit de opoziția mai multor capitale – inclusiv Germania și Italia – și nu a reușit să obțină susținerea Consiliului, deși mai recent s-a propus din nou un boicot european asupra produselor din teritoriile ocupate abuziv de coloniști israelieni în Cisiordania.
Premierul canadian Carney prezent la Strasbourg
Discursul privind starea Uniunii va beneficia de prezența prim-ministrului canadian Mark Carney, invitat la Strasbourg în calitate de „oaspete de onoare” cu această ocazie. Potrivit președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, „această vizită importantă [...] va reprezenta o oportunitate de a consolida legăturile dintre Uniunea Europeană și Canada și de a întări relația noastră”. Mark Carney se va adresa deputaților europeni în ziua următoare, joi.
Vizita sa are loc pe fondul unor tensiuni diplomatice și comerciale semnificative între Canada și Statele Unite. În ultimul an, Bruxelles-ul și Ottawa s-au apropiat tot mai mult, în special prin participarea Canadei la un program european de sprijinire a industriei de apărare și prin prezența Canadei la cel de-al optulea summit al Comunității Politice Europene, desfășurat în luna mai la Erevan, în Armenia.
Deși nu poate aspira la aderarea la UE, Canada urmărește totuși să se apropie cât mai mult de blocul comunitar. Cei doi parteneri discută în prezent despre modalități de a facilita libera circulație a bunurilor, serviciilor și lucrătorilor canadieni implicați în lanțuri de aprovizionare strategice. „Suntem cea mai europeană dintre țările non-europene”, a declarat Mark Carney la Paris, în martie anul trecut, în timpul primei sale vizite în străinătate.
Extinderea UE
În sfârșit, sunt anticipate - pentru a nu spune că se încadrează chiar la rubrica obligatorie - informații actualizate privind procesul de aderare a țărilor candidate și negocierile referitoare la viitorul buget al UE pentru perioada 2028–2034.
În privința extinderii Uniunii, poziția Comisiei și Ursulei von der Leyen este cunoscută și constantă și în consens cu o majoritate a eurodeputaților: aproape toate țările candidate au vocația de a deveni membri ai UE, iar cele mai avansate în negocieri și/sau aplicarea legislației europene, cum sunt Muntenegru, Albania și Republica Moldova, care au fost numite și încurajate în mod repetat, merită să primească un stimulent și - dacă se poate - un orar cât mai precis al aderării.
Singurul suspans rămâne chestiunea candidaturii Kievului și cum va formula președinta Comisiei perspectiva aderării Ucrainei în mod realist și fără a zdruncina optimismul și entuziasmul populației atât a Ucrainei, cât și a celorlalte țări candidate.
