Analist: rezultatele alegerilor pentru Duma de Stat ar putea fi folosite de Rusia pentru a justifica o nouă mobilizare
Rezultatele scrutinului pentru Duma de Stat a Federației Ruse ar putea fi prezentate de autoritățile de la Moscova drept un mandat popular pentru continuarea și chiar intensificarea războiului din Ucraina, inclusiv printr-un nou val de mobilizare, a avertizat Marin Gherman, lector universitar la Universitatea „Ștefan cel Mare" din Suceava în cadrul emisiunii „Paralela 47”, de la Radio Moldova.
Întrebat dacă absența unui nou scrutin național timp de patru ani ar putea încuraja Rusia să intensifice economia de război și eforturile de mobilizare, Gherman a explicat că răspunsul depinde de modul în care Kremlinul va alege să prezinte public rezultatele alegerilor din această săptămână.
„Este foarte important de urmărit, în zilele următoare afișării rezultatelor, cum vor fi prezentate acestea. Noi știm rezultatele din start, nu este o surpriză, o victorie decisivă a unor oameni doriți de unii. Însă, dacă aceleași alegeri vor fi prezentate în cheia necesității continuării apărării țării de inamicul extern, putem observa cum, treptat, discursul electoral se va transforma într-o justificare a mobilizării generale, sub pretextul că poporul și-o dorește, nu Putin. Poporul a votat pentru asta, practic, un vot forțat va însemna un vot pentru mobilizare generală”, a explicat Gherman.
Analistul a subliniat că riscul unei noi mobilizări nu trebuie evaluat pe termen scurt, ci pe un orizont de câțiva ani, existând deja semnale legate de limitarea accesului la internet și la platforme de comunicare precum Telegram.
„Riscurile sunt foarte mari, iar aceste riscuri sunt calculate nu pe un an sau doi, ci pe vreo trei ani de zile, riscul desfășurării sau nedesfășurării acestei mobilizări. Există semnale foarte clare că aceste mobilizări pot avea loc în contextul limitării folosirii internetului, a Telegram-ului și, în general, al preluării controlului guvernamental asupra comunicării digitale”, a precizat Gherman.
Totuși, potrivit lui Gherman, președintele rus s-ar putea confrunta cu riscuri politice reale în cazul unei mobilizări suplimentare, generate de nemulțumirea tot mai vizibilă din marile orașe cu greutate politică, precum Moscova și Sankt-Petersburg.
„Riscuri pentru Putin ar putea exista în contextul nemulțumirii, tot în creștere, a oamenilor din zonele unde politic contează, orașele care contează politic, Moscova și Sankt-Petersburg. Este o dilemă, dar semnele sunt tot mai clare că această mobilizare va fi anunțată sau, cel mai probabil, va avea loc fără să fie neapărat anunțată într-o manieră oficială. Practic, vorbim despre o hibridizare a procesului de mobilizare, pe care o putem observa deja pe teritoriul Federației Ruse, pentru că Rusia are nevoie, ca de oxigen, de consolidarea efectivelor trupelor sale în campania împotriva Ucrainei”, a conchis Gherman.
Alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse au început vineri, 17 septembrie, și continuă până duminică, urmând ca cetățenii ruși să aleagă cei 450 de deputați ai camerei inferioare a legislativului rus. Jumătate dintre mandate vor fi atribuite pe liste de partid, iar cealaltă jumătate, în circumscripții uninominale. Zece formațiuni politice sunt înscrise în cursă, toate considerate loiale președintelui Vladimir Putin, opoziția reală fiind exclusă din competiție.
Potrivit analistului politic Abbas Gallyamov, citat de Euronews, alegătorii ruși nu au, de fapt, o alegere reală în privința celei mai importante teme de pe agenda politică a țării, războiul din Ucraina.
„Opțiunile sunt foarte limitate. Cu alte cuvinte, problema-cheie, cea mai importantă chestiune de pe agenda politică a Rusiei, cea a războiului și păcii, a fost lăsată deoparte. Oamenii nu au posibilitatea de a face o alegere în această privință. În esență, totul se reduce la a alege același lucru, dar în ambalaje diferite”, a declarat Gallyamov.
Pentru prima dată, la alegerile pentru Duma de Stat vor vota și locuitori din teritoriile ucrainene aflate sub controlul Rusiei, în contextul unei mobilizări active cerute de Kremlin. Potrivit Euronews, numărul ridicat al pierderilor umane înregistrate de Rusia în războiul din Ucraina, precum și efectele economice ale conflictului, rămân printre cele mai importante preocupări ale alegătorilor ruși.
Pe fundalul acestor nemulțumiri, de pe listele electorale lipsește partidul „Iabloko", singura formațiune care s-a pronunțat deschis împotriva războiului din Ucraina, exclusă din cursă printr-o decizie judecătorească, pe fondul unor proteste organizate în marile orașe rusești. Partidul „Rusia Unită", aflat la putere din 2003, rămâne favorit clar al scrutinului, liderul său informal, Vladimir Putin, deținând funcția de președinte al Rusiei încă din anul 2000.
CITIȚI ȘI:
