„Vrem o Românie modernă”: Mureșan a depus programul de guvernare și lista miniștrilor
Premierul desemnat al României, Siegfried Mureșan, a depus sâmbătă, la Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor cu care intenționează să ceară votul de învestitură. Demersul vine după două încercări eșuate de formare a unui nou Guvern, iar audierile miniștrilor propuși și votul în plen sunt programate la începutul săptămânii viitoare. Între timp, autoritatea electorală din țara vecină, a pregătit proiectul de lege pentru eventuale anticipate.
Mureșan a ajuns la Parlament în jurul orei 11:00 și a depus câte o copie a programului de guvernare la Senat și la Camera Deputaților. Premierul desemnat a declarat că a reușit să pregătească programul în cinci zile și a prezentat echipa propusă drept una formată din oameni „serioși” și pregătiți să-și asume responsabilitatea guvernării, potrivit Digi24.ro.
Programul de guvernare propune o „Românie modernă, prosperă, dreaptă”, iar una dintre prioritățile anunțate de Mureșan este reforma statului. Premierul desemnat susține că administrația trebuie să fie mai simplă și mai accesibilă pentru cetățeni.
„Primele lucruri pe care le vom face pentru români este reforma statului. Vrem o Românie modernă”, a declarat Mureșan.
Printre măsurile anunțate se află crearea unui ghișeu unic pentru cetățeni. Potrivit premierului desemnat, oamenii ar urma să poată rezolva într-un singur loc problemele administrative pentru care în prezent trebuie să interacționeze cu mai multe instituții.
Mureșan a precizat că noul Executiv va avea 16 ministere, același număr ca în Guvernul anterior. Cabinetul va avea trei vicepremieri, câte unul din partea fiecăreia dintre formațiunile care susțin noua formulă guvernamentală: PNL, USR și UDMR.
Cine sunt miniștrii propuși
Pentru funcția de vicepremier și ministru de Interne este propus Mircea Abrudean (PNL), în timp ce Radu Miruță (USR) este propus ministru al Apărării Naționale și vicepremier. Al treilea vicepremier este Tánczos Barna (UDMR), propus pentru Ministerul Agriculturii.
La Ministerul Finanțelor este propus Alexandru Nazare (PNL), iar Ministerul Afacerilor Externe ar urma să fie condus în continuare de Oana Țoiu (USR).
Pentru Ministerul Sănătății este propusă Oana Gheorghiu (PNL), iar la Educație și Cercetare – Mihai Dimian (PNL). Sebastian Burduja (PNL) este propus pentru Ministerul Energiei.
Portofoliul Investițiilor și Proiectelor Europene îi revine, în formula propusă, lui Dragoș Pîslaru (PNL), iar Raluca Turcan (PNL) este propusă pentru Ministerul Muncii.
La Transporturi este propus Cătălin Drulă (USR), iar Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului ar urma să fie condus de Irineu Darău (USR).
Diana Buzoianu (USR) este propusă la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cseke Attila (UDMR) la Ministerul Dezvoltării, iar Bulcsú Koppány Ötvös (UDMR) la Ministerul Culturii.
Pentru Ministerul Justiției este propusă Andrea Chiș, în calitate de ministru independent.
În total, zece dintre miniștrii propuși de Mureșan au făcut parte și din Guvernul condus anterior de Ilie Bolojan.
Mureșan spune că nu își depune mandatul
Înainte de depunerea programului, premierul desemnat a respins din nou posibilitatea de a renunța la mandat, în pofida solicitărilor venite din partea liderului PSD, Sorin Grindeanu.
„Domnul Grindeanu îmi cere degeaba, în fiecare zi, să îmi depun mandatul. Dacă am spus odată că nu îl depun, atunci nu îl depun. Fac ce spun: mergem la vot în Parlamentul României”, a transmis Mureșan sâmbătă dimineață.
Premierul desemnat a mai spus că așteaptă să își prezinte în Parlament viziunea pentru România și programul de guvernare.
AEP pregătește cadrul pentru eventuale alegeri anticipate
Autoritatea Electorală Permanentă pregătește modificarea legislației pentru cazul în care Parlamentul României va fi dizolvat și vor fi convocate alegeri anticipate. Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a anunțat că proiectul de lege va fi pus săptămâna viitoare în procedură de transparență decizională.
Potrivit lui Țuțuianu, actuala legislație nu este adaptată unui scrutin organizat într-un termen atât de scurt. Constituția prevede că alegerile anticipate trebuie organizate în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului, în timp ce procedurile pentru votul prin corespondență și organizarea secțiilor din străinătate necesită mai mult timp.
Proiectul pregătit de AEP prevede ca data alegerilor anticipate să fie stabilită cu cel puțin 75 de zile înainte de scrutin, iar unele dintre termenele electorale să fie scurtate. În același timp, ar fi păstrate termenele considerate necesare pentru exercitarea deplină a dreptului de vot.
Una dintre modificări vizează alegătorii din străinătate. Aceștia s-ar putea înregistra în registrul electoral începând cu a treia zi de la dizolvarea Parlamentului și până la cel mult 15 zile de la începerea perioadei electorale.
Și înscrierea pentru votul prin corespondență ar urma să aibă un termen special. Potrivit propunerii, aceasta ar începe în a treia zi de la dizolvarea Parlamentului și s-ar încheia cu 45 de zile înainte de data votării.
AEP propune și reducerea la jumătate a numărului minim de semnături necesare pentru depunerea candidaturilor la alegerile parlamentare anticipate. Țuțuianu a explicat că măsura ar permite partidelor cu o infrastructură electorală mai puțin dezvoltată să își depună listele de candidați în intervalul scurt prevăzut pentru scrutin.
O altă problemă identificată de AEP este organizarea votului în străinătate. Potrivit lui Țuțuianu, la ultimele alegeri au fost deschise aproximativ 950 de secții în afara țării, iar autoritățile ar trebui să aibă timp să pregătească acest proces și pentru un scrutin anticipat.
AEP estimează că organizarea unui scrutin parlamentar anticipat ar costa aproximativ 112-113 milioane de euro, cu circa 30% mai mult decât alegerile din 2024, pe fondul creșterii prețurilor și tarifelor.
Țuțuianu a ridicat și problema sursei de finanțare, în condițiile în care un Guvern cu puteri limitate nu ar putea opera o rectificare bugetară în aceleași condiții ca un Executiv cu mandat deplin.
Potrivit șefului AEP, proiectul ar trebui adoptat înainte ca președintele să ia în calcul dizolvarea Parlamentului. După adoptarea legii, Guvernul ar urma să aprobe separat actele necesare pentru organizarea scrutinului: stabilirea datei alegerilor, cheltuielile, măsurile tehnice și calendarul electoral.
A treia încercare de formare a Guvernului
Siegfried Mureșan este a treia persoană desemnată de președintele Nicușor Dan pentru funcția de premier după căderea Guvernului Bolojan.
Primul a fost europarlamentarul Eugen Tomac, desemnat pe 4 iunie. Acesta și-a depus mandatul după ce nu a reușit să obțină sprijinul parlamentar necesar pentru formarea unei majorități.
A doua nominalizare a fost Adrian Veștea. Acesta s-a prezentat în Parlament pentru votul de învestitură pe 22 iunie, însă cabinetul propus nu a obținut numărul necesar de voturi.
Mureșan a fost desemnat premier de Nicușor Dan pe 17 septembrie, în contextul crizei politice prelungite. El este susținut pentru formarea Guvernului de PNL, USR și UDMR.
Cele trei formațiuni au aprobat vineri programul de guvernare și lista miniștrilor propuși. Cabinetul urmează acum să treacă prin audierile din comisiile parlamentare, după care Parlamentul va decide prin vot dacă acordă învestitura noului Guvern.
România este condusă de un guvern interimar de la începutul lunii mai. Pentru aprobarea rectificărilor bugetare necesare la sfârșit de an, precum și pentru aprobarea bugetului pentru anul viitor, este nevoie de un guvern cu atribuții depline.
CITIȚI ȘI:
