Alegerile parlamentare din Letonia: Cum se împarte votul electoratului rusofon
În Letonia au loc, pe 3 octombrie, alegeri pentru parlamentul unicameral – Seimul. Electoratul vorbitor de limbă rusă nu votează în principal pentru un singur partid. Războiul din Ucraina, politica lingvistică și dezamăgirea față de putere l-au împărțit în mai multe grupuri, relatează DW.
Până în 2019, voturile alegătorilor vorbitori de limbă rusă mergeau în mare parte către o singură formațiune – „Acordul” („Saskaņa”), partidul social-democrat al fostului primar al Rigăi, Nils Ušakovs. Acum, electoratul acestei formațiuni este fragmentat, iar pentru sprijinul populației vorbitoare de rusă luptă mai multe forțe politice.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a devenit unul dintre factorii care au divizat societatea rusofonă. Experții spun însă că alegătorii sunt preocupați în principal de alte probleme: politica socială, economia, statutul limbii ruse și atitudinea statului față de minoritățile naționale. Unii susțin cursul european al Letoniei, alții pledează pentru relații mai pragmatice cu Moscova, iar alții sunt dezamăgiți, în general, de politica actualelor autorități.
Alegeri pe fondul amenințării unor provocări din partea Rusiei
Letonia este o republică parlamentară aflată pe flancul estic al Uniunii Europene și NATO. Înaintea alegerilor, autoritățile și experții avertizează asupra unor posibile provocări din partea Rusiei și Belarusului: de la incidente la frontieră până la apariția dronelor și lovituri cu rachete.
Șeful Centrului pentru Studii Geopolitice din Letonia, Māris Andžāns, a declarat pentru DW că posibilitățile de apărare antiaeriană ale Letoniei sunt limitate.
„Țările baltice au posibilități foarte limitate de apărare antiaeriană. De exemplu, Letonia nu dispune de sisteme de apărare antiaeriană cu rază lungă de acțiune, precum Patriot. Nu există nici sisteme cu rază medie de acțiune. Sunt disponibile doar complexe cu rază scurtă, capabile să doboare elicoptere care zboară la joasă altitudine și alte obiecte, de exemplu drone”, explică acesta.
O altă temă sensibilă este relația dintre letoni și locuitorii vorbitori de limbă rusă ai Letoniei. Problema face parte din agenda publică încă de la restabilirea independenței republicii. Serviciile de informații letone susțin că Moscova îi folosește în mod regulat pe vorbitorii de limbă rusă din Letonia ca instrument de influență pentru o eventuală destabilizare.
Etnicii ruși în rândul populației Letoniei
Autoritățile ruse acuză Letonia că exercită presiuni asupra rușilor din această țară. La jumătatea lunii mai, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat că statele baltice ar fi afectate de „bacilul rusofobiei”.
Rușii reprezintă aproximativ un sfert din populația Letoniei, iar peste 37% dintre locuitori declară că limba rusă este limba lor maternă. După declanșarea războiului pe scară largă în Ucraina, tensiunile interetnice s-au intensificat. Unul dintre motive este atitudinea față de război.
Potrivit unui studiu realizat de Fundația Friedrich Ebert, aproximativ 80% dintre letoni susțin oficial Kievul. În rândul vorbitorilor de limbă rusă și al familiilor mixte, această proporție este de aproximativ o treime.
Politologul și consultantul politic Filips Raevskis consideră că la alegeri s-ar putea mobiliza alegătorii cu vederi proruse.
„Avem în continuare o parte a populației care simpatizează cu Rusia. Cred că și acești oameni vor veni la alegeri și vor vota. Dar este foarte dificil de anticipat numărul lor”, explică Raevskis.
Potrivit estimării sale, dacă sunt luate drept reper rezultatele alegerilor locale de anul trecut, ar putea fi vorba despre aproximativ 12% dintre alegători. Totodată, sondajele nu reflectă întotdeauna situația reală, întrucât unele persoane își ascund chiar și intenția de vot.
În același timp, un sondaj al Fundației Friedrich Ebert a arătat că majoritatea vorbitorilor de limbă rusă din Letonia nu aprobă nici politica lui Vladimir Putin. Spre deosebire de letoni, însă, aceștia nu îl echivalează pe Putin cu Rusia, se arată în cercetare.
Totodată, atitudinea critică față de Putin nu înseamnă că cetățenii vorbitori de limbă rusă ai Letoniei susțin acțiunile propriilor autorități.
După 2022, în Letonia au început să fie demontate monumentele sovietice, iar plăcuțele și inscripțiile în limba rusă au fost înlăturate. Măsurile au vizat inclusiv Teatrul Rus „Mihail Cehov” din Riga, care nu mai poate desfășura comunicarea publică în limba rusă.
În școlile pentru minorități naționale, procesul de instruire este transferat în limba letonă. De asemenea, începând cu 1 septembrie este interzis importul de cărți din Rusia, iar presa publică va înceta practic, anul viitor, să difuzeze în limba rusă.
Culturologul Denis Hanov consideră că această politică ar putea accentua înstrăinarea populației rusofone față de stat.
„Ani de zile, un grup mare de populație a fost considerat «a cincea coloană», format din persoane suspecte, a căror obligație este să tacă și să plătească taxe. Iar când, Doamne ferește, va veni momentul în care va trebui să apărăm țara, atunci apare întrebarea: de ce ar trebui să fac acest lucru?”, spune Hanov.
Necetățenii Letoniei
O problemă aparte este situația așa-numiților necetățeni. Aceștia reprezintă aproximativ 9% din populația Letoniei, adică în jur de 160.000 de persoane. Majoritatea sunt ruși, belaruși și ucraineni.
După restabilirea independenței Letoniei, cetățenia a fost acordată automat doar celor care o dețineau în perioada primei Republici Letone și descendenților acestora. Persoanele venite în perioada sovietică au trebuit să treacă prin procedura de naturalizare. Cei care nu au făcut acest lucru au primit statutul de necetățean și nu au drept de vot.
Candidatul la funcția de deputat în Seim din Daugavpils, oraș în care rușii reprezintă majoritatea populației, Aleksejs Vasiļjevs consideră că lipsa dreptului de vot al necetățenilor modifică semnificativ reprezentarea politică a vorbitorilor de limbă rusă.
„Dacă li s-ar permite să voteze, acest grup de oameni ar putea forma cea mai mare fracțiune din Seim”, afirmă el.
„Acordul” nu îi mai reprezintă pe toți vorbitorii de limbă rusă
Timp de mulți ani, partidul „Acordul” a fost principala forță politică a populației rusofone din Letonia. Partidul a câștigat alegerile pentru Seim în perioada 2011-2018, dar nu a intrat niciodată în coaliția de guvernare. Alte forțe politice explicau acest lucru prin orientarea sa „prorusă”.
Cu toate acestea, în 2022, „Acordul” a susținut fără echivoc Kievul și a condamnat agresiunea militară a Rusiei.
Electoratul tradițional al partidului a început să se destrame. Unii alegători nu au acceptat poziția sa față de războiul din Ucraina, alții s-au orientat către forțe politice mai apropiate de curentul principal, iar alții au fost dezamăgiți de faptul că victoriile electorale nu au dus la participarea partidului la guvernarea țării.
Acum, mai multe partide încearcă să atragă voturile foștilor susținători ai „Acordului”.
O parte dintre alegători încearcă să fie atrasă de alianța „Puterea Suverană”/„Tinerii Letoni”, condusă de jurista și fosta deputată din partea „Acordului”, Iulia Stepanenko. Formațiunea evită condamnarea directă a acțiunilor Rusiei. Pe lista alianței se află și reprezentanți ai fostei „Uniuni Ruse din Letonia”, condusă de Tatiana Ždanoka, pe care Serviciul de Securitate al Letoniei o suspectează de legături cu FSB.
Analista politică Danuta Dembovska consideră că „Puterea Suverană” ocupă o nișă în segmentul electoral rusofon. Potrivit sondajelor, formațiunea s-a consolidat pe locul al doilea.
La 24 septembrie, însă, Ministerul de Externe al Letoniei l-a inclus pe tatăl Iuliei Stepanenko, Serghei Fedotov, care locuiește în Rusia, pe lista persoanelor cărora le este interzis accesul în țară. Potrivit ministerului, compania acestuia producea obstacole antitanc pentru armata rusă.
„Puterea Suverană” respinge orientarea prorusă. Formațiunea pledează pentru valori conservatoare, nu susține ruperea completă a legăturilor economice cu Moscova și Minsk și pune accent pe politica internă.
„Considerăm și lucrăm pentru a apăra interesele – în primul rând, interesele naționale: interesele Letoniei, ale letonilor și ale mediului de afaceri național, ale familiilor letone”, afirmă una dintre liderii „Puterea Suverană”, Liubov Șvețova.
Potrivit acesteia, în politica externă partidul adoptă o abordare pragmatică și pornește „în primul rând de la interesele Letoniei”.
O altă formațiune care încearcă să atragă voturile rusofonilor este „Letonia pe primul loc”, condusă de omul de afaceri Ainars Šlesers. Formațiunea se află pe locul al treilea în sondaje.
Principalele sale propuneri vizează simplificarea activității economice, reducerea birocrației și diminuarea taxelor. Partidul condamnă acțiunile Kremlinului și susține Ucraina, dar se opune unei rupturi totale a relațiilor cu Rusia și restricțiilor lingvistice.
Deputatul din Seim al acestei formațiuni, Edmunds Zivtiņš, subliniază că limba și naționalitatea alegătorilor nu contează.
„Pentru noi nu contează în ce limbă vorbește o persoană acasă. Cu toții trebuie să trăim aici, în Letonia, în bună înțelegere”, afirmă el.
„Uneori avem impresia că guvernul nostru nu ne prea simpatizează”
DW a discutat cu locuitorii unuia dintre cartierele-dormitor ale Rigăi, unde în mod tradițional locuiește un număr mare de vorbitori de limbă rusă.
Pentru unii, principala temă este pacea și înțelegerea dintre oameni, pentru alții – situația socială, pensiile și atitudinea statului față de persoanele în vârstă.
„Uneori avem impresia că guvernul nostru pur și simplu nu ne prea simpatizează”, spune una dintre locuitoarele cartierului.
O altă femeie speră ca atitudinea față de oameni să nu mai depindă de limba în care comunică.
„Dacă o persoană vorbește în limba rusă, înseamnă că este rea? Dar doar nu depinde de limba în care vorbim. O persoană rea poate fi de orice naționalitate.”
Aceste opinii nu înseamnă neapărat susținerea Rusiei sau a unui anumit partid. Pentru mulți locuitori sunt mai importante problemele cotidiene și sentimentul că statul îi tratează nedrept.
Tinerii rusofoni aleg agenda europeană
O parte dintre alegătorii vorbitori de limbă rusă, în special tinerii și reprezentanții intelectualității, susțin partidul „Progresiștii”. Înaintea alegerilor, potrivit sondajelor, acesta se află pe locul al patrulea.
Potrivit Danutei Dembovska, este „un proiect politic absolut prooccidental”, cu o agendă progresistă clasică: susținerea drepturilor comunității LGBT, orientarea ecologică și idei de stânga.
Printre susținătorii formațiunii se numără Stas Davîdov, unul dintre pionierii YouTube-ului în limba rusă și fondatorul emisiunii „This is Хорошо”. Davîdov s-a născut și a crescut la Riga, dar mult timp a fost legat de Rusia.
Potrivit lui, în trecut apolitismul era considerat o poziție la modă. „Am mers mulți ani în Rusia, am fost acolo și am văzut la ce a dus apolitismul. Apoi, împreună cu prietenii – unii au plecat din Rusia, alții stau acum și tac – am înțeles că și noi am fost printre cei care l-au ajutat pe Putin să rămână la putere și să facă ceea ce face”, explică bloggerul.
Acum, el este preocupat de orientarea spre dreapta a politicii letone. În opinia lui Davîdov, tot mai multe partide se îndepărtează de valorile liberale.
„Pentru mine, apartenența la Europa este importantă – libertatea. În sensul european al acestui cuvânt”, adaugă el.
Se va schimba cursul Letoniei după alegeri?
În pofida pozițiilor destul de ridicate în sondaje ale unor partide considerate mai „pro-ruse”, politologii nu se așteaptă ca rezultatele alegerilor să ducă la schimbarea cursului de politică externă al țării.
Māris Andžāns consideră că Letonia va continua să susțină Ucraina și va rămâne un membru de încredere al Uniunii Europene și NATO.
Guvernul ar urma să fie format, cel mai probabil, de partidul de dreapta-conservator „Lista Unită”, condus în alegeri de actualul premier Andris Kulbergs.
„Letonia va continua să ofere Ucrainei sprijinul maxim posibil. De asemenea, va rămâne un membru de încredere al Uniunii Europene și NATO. Nu există nicio îndoială în acest sens”, afirmă Andžāns.
Totodată, acesta consideră că Rusia este interesată să intervină în alegeri, „dar este puțin probabil ca acest lucru să devină un factor decisiv”. Chiar dacă partidele cu o atitudine mai puțin critică față de Moscova vor obține rezultate bune, șansele lor de a intra în noul guvern rămân, în opinia politologului, reduse.
CITIȚI ȘI:
