„Să cerem suport pentru interceptarea dronelor”: Apelul experților către autorități după valul de incursiuni aeriene
Intensificarea survolărilor spațiului aerian național și incidentele repetate cu drone și rachete reprezintă o tactică premeditată a Federației Ruse, care urmărește să intimideze populația și autoritățile de la Chișinău. Expertul în securitate, Pavel Horea, subliniază necesitatea unei comunicări publice transparente și a unor parteneriate internaționale consolidate pentru protejarea infrastructurii critice.
„În ultimul an în special, vedem incursiuni mult mai clare ale Federației Ruse în spațiul aerian al Republicii Moldova, care urmăresc mai multe scopuri. În primul rând, să intimideze cetățenii și autoritățile și să aducă lucrurile în punctul acela în care oamenii deja se vor simți în nesiguranță în propriile locuințe. Și vedem că incidența numărului de drone și frecvența acestora sunt în creștere. Vedem, practic, o progresie geometrică”, a declarat expertul în securitate al Comunității WatchDog, Pavel Horea, la emisiunea „În Context” de la postul public Moldova 1.
Expertul avertizează că efectele acestor incursiuni depășesc zona strict militară și pot afecta societatea, traficul aerian și activitatea economică, iar „pericolul întotdeauna există”.
„Sunt mai multe paliere afectate implicit de aceste incursiuni. Vorbim despre viața de zi cu zi a cetățenilor, care este perturbată, și, practic, există acest pericol ca o dronă să cadă în fragmente și să provoace răni, distrugeri și așa mai departe. Asta trezește neliniște și nesiguranță în rândul cetățenilor”, a subliniat expertul.
Horea a pus accent și pe riscurile pentru aviația civilă, în condițiile în care Aeroportul Internațional Chișinău joacă un rol important în conectarea Republicii Moldova și a Ucrainei cu alte destinații.
„Vorbim despre traficul aerian. Aceasta este, la fel, un pericol destul de semnificativ pentru noi, fiindcă, în ultimii ani, aeroportul din Chișinău a devenit un hub regional pentru pasagerii atât din Republica Moldova, cât și din Ucraina, iar o bună parte a operatorilor aerieni și-au stabilit aici o bază operațională pentru a fi mai eficienți în aceste zboruri, ceea ce aducea prețuri mai mici la bilete, precum și încasări la bugetul național și la cel al aeroportului”, a precizat el.
Un alt risc îl reprezintă eventualele incidente în apropierea punctelor de trecere a frontierei, care ar putea perturba transporturile și comerțul: „Dacă ne referim la cazurile cu acele puncte de trecere a frontierei, aceasta va bloca tranzitul de bunuri, mărfuri și pasageri. Și aceasta va afecta, la fel, activitatea economică, fiindcă noi importăm bunuri din Ucraina, exportăm...”.
R. Moldova nu-i poate răspunde Rusiei „în același fel”
În contextul escaladării incidentelor, Pavel Horea a fost întrebat și despre măsurile pe care le-ar putea adopta autoritățile R. Moldova în raport cu Federația Rusă, inclusiv despre posibilitatea expulzării ambasadorului agreat rus, Oleg Ozerov.
„Ar descuraja cumva Rusia sau nu neapărat? Bine, până acum au fost înaintate doar acele note de protest la adresa ambasadorului, încât nu este pe deplin [suficient], dar nu ar fi o escaladare la care Republica Moldova să răspundă așa. Asta ar fi ultimul element de reacție a Republicii Moldova – expulzarea ambasadorului, întreruperea relațiilor diplomatice în cazuri extreme, în caz de stare de asediu sau declararea războiului”, a explicat expertul.
Acesta mai constată că situația este „asimetrică”, iar Republica Moldova nu dispune de aceleași instrumente de răspuns ca Federația Rusă.
„Ne aflăm, într-adevăr, sub un soi de atacuri hibride din partea Federației Ruse. Suntem, practic, martorii unui soi de război asimetric, fiindcă Republica Moldova nu poate răspunde în același fel și nu o va face la adresa Federației Ruse sau a infrastructurii critice a acesteia: fie că vorbim de teritoriul Federației Ruse, sau, cum ar zice unii, de regiunea transnistreană, unde se află trupele de ocupație ruse”, a declarat expertul.
Potrivit lui Horea, strategia Moscovei este ca Republica Moldova să fie nevoită să solicite sprijin suplimentar din partea partenerilor europeni, pentru ca ulterior să existe un pretext pentru escaladări: „Din păcate, vom fi martori ai din ce în ce mai multor incidente de acest fel”.
Expertul avertizează că sprijinul partenerilor externi este important, însă nu poate produce rezultate imediate, în condițiile în care „tot ce se face merge mai întâi pentru necesitățile Ucrainei”. În acest context, el consideră necesară intensificarea cooperării bilaterale cu state care dispun de capacități relevante pentru monitorizarea și protejarea spațiului aerian.
„Poate ar fi cazul ca autoritățile să înainteze anumite demersuri față de partenerii cu care există tratate bilaterale: România, Polonia sau Franța. Bunăoară, să încercăm măcar să avem o monitorizare mult mai bună a spațiului aerian, să putem răspunde cât mai eficient, să avertizăm populația. Și, de ce nu, poate să beneficiem și de suport în ceea ce privește interceptarea dronelor sau sistemele de război electronic”, a propus Pavel Horea.
Pe lângă dezvoltarea capacităților tehnice, Horea consideră esențială pregătirea populației privind protecția civilă pentru eventuale incidente și comunicarea publică într-un context în care războiul din Ucraina continuă. Lipsa de încredere și mesajele contradictorii din spațiul public complică, potrivit expertului, acest proces, deoarece „unii cetățeni nu cred din cauza propagandei”.
„Și aceasta face misiunea mult mai grea, fiindcă, în primul rând, trebuie să câștigi încrederea cetățenilor. (...) Autoritățile ar trebui să ajungă în situația în care să înceapă să comunice mult mai mult cu cetățenii în ceea ce privește protecția civilă, deoarece războiul nu dă semne să se încheie anul acesta, nici anul viitor. Din partea Federației Ruse, cred că vor fi tot felul de provocări sub steag fals sau neasumate”, a declarat Pavel Horea.
Pe fondul riscurilor pentru securitatea Republicii Moldova, expertul susține că autoritățile urmează să ia anumite măsuri.
„Cred că autoritățile au acest plan și vom vedea în următoarea perioadă câțiva pași în acest sens, fiindcă nu putem lăsa lucrurile așa, vedem că situația nu se ameliorează”, a conchis Pavel Horea.
În dimineața zilei de 3 octombrie, șase obiecte au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova. Fragmente au fost găsite în raioanele Căușeni, Ștefan Vodă, Anenii Noi și Hâncești. La Crocmaz, raionul Ștefan Vodă, o explozie într-un câmp cu viță-de-vie, în apropierea unei brigăzi agricole, a provocat un incendiu de vegetație și a deteriorat geamurile clădirii. La Constantinovca, raionul Căușeni, un alt incendiu de vegetație a izbucnit în urma deflagrației. Nu au fost raportate victime.
Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a avertizat că dronele lansate de Federația Rusă reprezintă un pericol pentru cetățeni și că sunt depuse eforturi pentru fortificarea apărării spațiului aerian, dispozitivele fiind din ce în ce mai „sofisticate”.
De la începutul războiului din Ucraina, peste 90 de drone și rachete rusești au survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova. Pe 1 octombrie, ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest după ce trei drone rusești au survolat Republica Moldova pe 30 septembrie, două dintre acestea explodând pe teritoriul țării. Recent, Ozerov a admis pentru prima dată că dronele care explodează pe teritoriul Republicii Moldova sunt de fabricație rusească.
CITIȚI ȘI:
