Nereguli și pierderi de 3.5 miliarde la companiile de stat: Abonamente vechi la Moldtelecom și stocuri de gaze procurate de Energocom
Managementul defectuos de la opt întreprinderi strategice de stat a generat pierderi de cel puțin 3.5 miliarde de lei, potrivit rezultatelor auditului pentru perioada 2023–2026. Din cauza veniturilor ratate, cea mai gravă situație a fost semnalată la Energocom.
Potrivit Raportului Comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat, în perioada anilor 2023–2026, Energocom a înregistrat prejudicii de 1.87 de miliarde de lei, pe locul doi situându-se Moldtelecom, cu pierderi de peste 1.17 de miliarde de lei.
- S.A. „CET-Nord”
Per ansamblu, gestiunea a corespuns cadrului normativ, fiind constatate totuși deficiențe în gestionarea imobilizărilor corporale și a materialelor, la remunerarea muncii și la achiziții.
Entitatea a înregistrat pierderi în sumă de 648.6 mii de lei în ultimii trei ani.
- S.A. „Loteria Națională a Moldovei” și parteneriatele public-private (PPP)*
Auditul a constatat că investițiile de circa 9.5 milioane de lei în 18 săli de joc au fost ineficiente și au generat pierderi. Ulterior, modificarea și substituirea condițiilor din actul normativ aferent PPP au determinat pentru partenerul public cheltuieli suplimentare de circa 25.1 milioane de lei.
De asemenea, nedefinirea clară a cheltuielilor investiționale expune statul riscului unor despăgubiri semnificative la rezilierea anticipată a contractului PPP.
Prejudiciile totale constituie 34.6 milioane de lei.
- S.A. „Moldtelecom”
A acumulat, doar din prestarea serviciilor de telefonie fixă la tarife nemodificate din 2004, pierderi de peste 1.07 miliarde de lei în perioada auditată.
De asemenea, au fost documentate capitalizări de cheltuieli fără reglementări clare (51.5 milioane de lei) sau fără justificare (29.5 milioane de lei), achiziții de mijloace de transport în condiții de netransparență, cu indicatori de fraudă (circa 13 milioane de lei), venituri ratate din locațiune (estimate la 3.5 milioane de lei anual) și supraestimarea activelor cu 2.6 milioane de lei prin menținerea în evidență a fondului locativ privatizat.
În total, prejudiciile companiei de telecomunicații se ridică la 1.17 miliarde de lei.
- S.A. „FEE-Nord”
Auditul a constatat plăți nejustificate și suplimentare pentru retribuirea muncii în valoare de 3.25 de milioane de lei, efectuate în lipsa unor reglementări interne privind premiile și sporurile.
De asemenea, au fost înregistrate datorii neconfirmate cu operatorul de transport, în sumă de 22.01 milioane de lei, pe fondul imperfecțiunii cadrului privind dezechilibrele de energie electrică, precum și cheltuieli suplimentare la achiziții de 195.7 mii de lei.
Suma totală a prejudiciilor este de 25.45 de milioane de lei.
- Drumurile publice naționale
Din alocările bugetare totale de 8.2 miliarde de lei, gestionate prin Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor”, auditul a stabilit că o parte dintre procese și tranzacții nu au corespuns exigențelor cadrului normativ și nu au contribuit în măsură deplină la îmbunătățirea calității infrastructurii.
- S.A. „Energocom”
Auditul a constatat că achizițiile de gaze s-au încadrat în regulile stabilite de Comisia pentru Situații Excepționale și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, însă stocurile nu au fost evaluate la valoarea justă.
Procesul de recuperare a costului stocului de securitate, în valoare de 541.4 milioane de lei, durează din cauza litigiilor, iar creanțele de 1.33 de miliarde de lei cesionate de la S.A. „Termoelectrica” nu au fost evaluate corespunzător în evidența contabilă, procesul de rambursare fiind tergiversat.
Pierderile stabilite se ridică la 1.87 de miliarde de lei.
- S.R.L. „Arena Națională”
La un patrimoniu public administrat de 1.28 de miliarde de lei și un capital social de 966 de milioane de lei, majorat anual din resurse publice pentru onorarea obligațiilor față de partenerul privat, auditul a constatat că inițierea, implementarea și administrarea proiectului PPP au fost afectate de abateri de la cadrul normativ.
Este vorba despre fundamentare insuficientă, studii neconforme, atribuire netransparentă, un contract incomplet care expune interesul public la riscuri juridice și financiare, obligații contractuale neîndeplinite și investiții documentate incomplet, care au făcut imposibilă recepția finală a complexului „Arena Chișinău”.
- Patrimoniul transmis Zonelor Economice Libere
În cele șase zone cu 35 de subzone, administrarea și evidența patrimoniului public nu au fost realizate conform cadrului normativ.
În cadrul auditului au fost constatate abateri precum drepturi neînregistrate, bunuri fără acte de predare-primire, venituri neîncasate de 264.9 mii de lei, un teren de 20.84 ha imposibil de valorificat corespunzător (cu venituri ratate estimate la 13.65 de milioane de lei), creanțe de 6.2 milioane de lei, inclusiv înstrăinarea unor bunuri și neîncasarea datoriilor de 702.3 mii de lei la „Parcul de Producție Taraclia.
Prejudiciul total se ridică la suma de 20.8 milioane de lei.
Totuși, autorii raportului susțin că suma totală a prejudiciilor nu poate fi stabilită cu exactitate la această etapă, întrucât actele de audit operează cu categorii diferite, precum prejudiciu efectiv, cheltuieli nejustificate, venituri ratate și active supraestimate.
Parlamentul urmează să ia act de Raportul Comisiei de anchetă privind activitatea mai multor întreprinderi de stat. Potrivit proiectului de hotărâre, Guvernul va trebui să instituie mecanisme riguroase de control pentru întreprinderile și societățile comerciale cu capital majoritar de stat, precum și să modifice legislația pentru a oferi garanții sociale angajaților aflați în proces de insolvabilitate.
În calitate de fondator, Agenția Proprietății Publice va monitoriza activitatea acestor entități și va prezenta Parlamentului un raport anual.
De asemenea, Curții de Conturi i se va recomanda să includă în programul de audit pentru anul 2027 mai multe entități strategice, precum Aeroportul Internațional „Eugen Doga” Chișinău, Poșta Moldovei sau Energocom.
Totodată, Inspectoratul Fiscal de Stat și Centrul Național Anticorupție ar urma să efectueze inspecții financiare și evaluări ale integrității la o serie de instituții și companii vizate.
Guvernul va trebui să raporteze Parlamentului rezultatele implementării acestor măsuri într-un termen de până la nouă luni de la adoptarea hotărârii.
Comisia parlamentară de anchetă privind activitatea companiilor de stat, condusă de deputatul Dinu Plîngău, a fost creată după ce mai multe investigații jurnalistice au scos la iveală ineficiența gestionării banului public în cadrul acestora, în special controversele legate de salariile mari și angajările dubioase de la Moldatsa.
CITIȚI ȘI:
