Între neutralitate și frica de război: 84% din populație crede că R. Moldova nu va face față unei agresiuni externe
Republica Moldova rămâne profund marcată de incertitudine pe fundalul accentuării crizei geopolitice. Deși cetățenii se simt vulnerabili în fața amenințărilor de securitate și conștientizează că statul nu este pregătit să facă față unei agresiuni externe, majoritatea continuă să considere neutralitatea drept principala garanție de protecție. Concluziile se regăsesc într-un sondaj publicat la 7 octombrie de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-AXA”.
Studiul scoate la iveală un lucru curios: instituțiile de urgență, alături de Biserică, autoritatea locală și instituțiile de păstrare a ordinii publice se bucură de cel mai înalt nivel de încredere: SMURD – 81.5%, Biserică – 65.1%, Primărie – 54.3%, Carabinieri – 49.7% și Poliție – 49.1%.
La polul opus se află instanțele și instituțiile politice: Judecătoria – 24.5%, Parlamentul – 24.9% și Procuratura – 25.6%.
Ce ne divizează cel mai mult
Autorii sondajului susțin că partea bună este că sunt mai multe lucruri care îi unesc pe cetățeni decât îi divizează. Dorința de pace, cultura, valorile, speranța într-un viitor mai bun, limba și istoria se bucură de unitate la nivel de țară.
În schimb, factorul geopolitic, integrarea europeană și războiului de la hotarele țării, divizează societatea cel mai mult. Majoritatea respondenților, mai exact 81.1%, consideră că oamenii din R. Moldova sunt dezbinați, față de 46.1% acum cinci ani.
Peste jumătate dintre respondenți, 55.5%, au declarat că țara merge într-o direcție greșită, iar 57.2% nu sunt siguri de viitorul lor. Corupția, sărăcia și războiul din Ucraina reprezintă vulnerabilități primordiale pentru 32.7% dintre respondenți.
Aproape 84% dintre cei chestionați consideră că R. Moldova nu este deloc pregătită să facă față unei agresiuni externe. Totuși, îngrijorarea privind războiul din Ucraina a scăzut până la 33%, față de 59.4% în luna mai 2022.
Neutralitatea și securitatea
Sondajul arată că 45.2% dintre respondenți consideră statutul de neutralitate cea mai optimă soluție pentru securitatea țării. Aderarea la UE se află pe locul doi în topul opțiunilor moldovenilor, iar pe locul trei – cooperarea cu Rusia.
Totodată, 65.2% și 64.8% din respondenți consideră UE și, respectiv, România drept parteneri-cheie în materie de sprijin economic și suveranitate. Peste 60% consideră că R. Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru securitate. Federația Rusă este considerată partener de încredere în rândul a 48.2% dintre respondenți.
Studiul a clasificat respondenții în cinci categorii pentru a afla caracteristicile specifice care îi determină să răspundă într-un fel sau altul.
Categoria prooccidentali: respondenților le este specifică opțiunea „pro” pentru organizarea unui referendum de aderare la NATO.
Categoria neutri deschiși este reprezentată de cei mai mulți respondenți cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani. Cu privire la un referendum de aderare la NATO s-au evidențiat două opțiuni în această categorie: susținători și indeciși.
Categoria neinformați și indeciși este alcătuită în special de femei (76.1%). Cei mai mulți respondenți din această categorie sunt din mediul rural și nu au o opțiune clară privind un referendum de aderare la NATO.
Categoria neutri sceptici reprezintă respondenții care nu au încredere în instituțiile de securitate (49.1%).
Categoria proruși: caracteristicile distincte sunt legate de vulnerabilitatea informațională ridicată, neîncrederea în instituțiile de securitate și un statut socio-educațional scăzut.
Studiul sociologic „Percepțiile publice privind securitatea și apărarea în Republica Moldova” a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion de 2.009 persoane. Marja de eroare constituie ±2.2%.
CITIȚI ȘI:
