ÎMBĂTRÂNIRE | „Viața sănătoasă la vârsta de 60 de ani începe la vârsta de 40 sau chiar 30 de ani”, spun specialiștii
Îmbătrânirea sănătoasă începe cu mult înainte de vârsta pensionării. Prevenția, stilul de viață, accesul la servicii medicale și sociale, precum și un mediu adaptat nevoilor persoanelor în vârstă sunt esențiale pentru ca anii în plus să însemne și o viață activă, independentă și demnă. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale celei de-a treia ediții a Forumului Național privind Îmbătrânirea Activă și Sănătoasă, cu genericul* „Longevitatea sănătoasă: Cum trăim mai mult și mai bine?*”.
Pe măsură ce speranța de viață crește, politicile publice trebuie să urmărească nu doar prelungirea vieții, ci și menținerea sănătății și autonomiei persoanelor la vârste înaintate, a punctat, la forumul organizat la Chișinău, directoarea Asociației Obștești „HelpAge Moldova”, Tatiana Sorocan.
În Republica Moldova, speranța de viață la 60 de ani este de aproximativ 20.6 ani pentru femei și 15.9 ani pentru bărbați. În același timp, peste 600 de mii de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste locuiesc în țara noastră, reprezentând 25.9% din populație.
Totuși, anii suplimentari de viață nu sunt întotdeauna și ani trăiți în stare bună de sănătate.
În rândul persoanelor de 60 de ani și peste, aproximativ 65% dintre decese sunt asociate bolilor aparatului circulator, tumorilor și bolilor aparatului digestiv.
În cazul persoanelor vârstnice cărora le-a fost stabilit un grad de dizabilitate în 2024, 30.4% dintre cazuri au fost provocate de boli ale aparatului circulator, iar 74% – de tumori maligne.
În acest context, accentul trebuie pus pe prevenție și pe factorii care pot fi influențați de-a lungul vieții.
Sorocan a menționat că genetica determină doar o parte dintre riscurile pentru sănătate, în timp ce modul de viață și mediul în care trăim au o influență considerabilă.
„Speranța de viață sănătoasă este numărul mediu de ani pe care o persoană se poate aștepta să îi trăiască în stare bună de sănătate, ținând cont de anii trăiți cu boli sau dizabilități. Deci, putem face ca viața la bătrânețe să rămână, totuși, sănătoasă? Da, putem, dar atunci când începem să îmbătrânim, nu trebuie îndată să ne gândim la motivul pentru care nu avem o viață sănătoasă, ci să ne gândim la aceasta un pic mai devreme. Viața sănătoasă la vârsta de 60 de ani începe la vârsta de 40 sau chiar 30 de ani”, a spus Tatiana Sorocan, subliniind că prevenirea bolilor, alimentația echilibrată, mișcarea și reducerea factorilor de risc trebuie să înceapă cu mult înainte de vârsta înaintată.
„Viața nu se încheie odată cu pensionarea”
Longevitatea sănătoasă trebuie să devină un obiectiv al politicilor publice, astfel încât persoanele în vârstă să poată rămâne active și independente, a declarat, la același eveniment, ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.
„Îmbătrânirea activă și sănătoasă înseamnă mult mai mult decât protecție socială sau servicii sociale. Pentru noi, acest lucru înseamnă să creăm condiții în care o persoană în vârstă să poată să continue să ia decizii pentru propria viață, să poată să continue să învețe, să poată să muncească, dacă își dorește, după vârsta de pensionare, să se implice în comunitate, să fie conectată la familie și la societate și să-și valorifice toată experiența și cunoștințele acumulate de-a lungul vieții. Pentru că viața nu trebuie să se termine odată cu venirea vârstei de pensionare. Această abordare a noastră este reflectată în Programul privind îmbătrânirea activă și sănătoasă pentru anii 2023–2027 și nu o să ne oprim odată cu finalizarea acestuia, pentru că deja planificăm dezvoltarea unui alt program pentru următorii cinci ani, dincolo de anul 2027. Unul dintre obiectivele noastre din acest program este să apropiem serviciile sociale de oameni și să le facem mai accesibile”, a declarat ministra.
Potrivit Nataliei Plugaru, reforma sistemului de asistență socială urmărește, prin programul „Restart”, să reducă diferențele dintre localități în ceea ce privește accesul la servicii. Printre măsuri se numără dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru persoanele care au nevoie de sprijin pentru procurarea alimentelor și medicamentelor sau pentru igiena personală.
De asemenea, ministerul susține dezvoltarea centrelor de zi și a cluburilor pentru seniori, a activităților comunitare și a programelor de instruire.
În ultimii patru ani, prin programul de granturi pentru organizațiile societății civile, au fost alocație aproximativ trei milioane de lei pentru peste 40 de inițiative destinate persoanelor în vârstă.
O altă direcție este incluziunea digitală. Peste 3.500 de persoane în vârstă au beneficiat, în ultimii ani, de instruiri privind utilizarea serviciilor online, inclusiv deschiderea unui cont bancar, achitarea facturilor sau utilizarea rețelelor sociale.
Ministra a subliniat însă că alfabetizarea digitală trebuie să includă și informații despre siguranța online, în condițiile în care escrocheriile și fraudele digitale devin tot mai răspândite.
„Îmbătrânirea nu trebuie să însemne automat boală, dependență sau izolare”
Îmbătrânirea sănătoasă nu poate fi abordată doar atunci când apar problemele medicale, a punctat, la același forum, secretara de stat a Ministerul Sănătății, Elena Bivol.
În Republica Moldova, aproximativ un sfert din populație are 60 de ani și peste, iar sistemul medical își dezvoltă serviciile de geriatrie, reabilitare și protezare. Totodată, a crescut numărul medicilor geriatri formați și capacitatea pentru intervenții precum protezarea articulară și operațiile de cataractă.
Totuși, intervențiile medicale nu sunt suficiente dacă sunt aplicate doar după apariția bolilor.
„Îmbătrânirea sănătoasă nu începe la 70 de ani și nici la 60. Este o etapă în care trebuie să intervenim pe tot parcursul vieții, prin prevenție, printr-un stil de viață sănătos, prin depistarea precoce a bolilor și prin acces la servicii medicale de calitate”, a subliniat Elena Bivol.
Aceasta a pledat pentru consolidarea asistenței medicale primare și pentru un rol mai activ al medicului de familie în evaluarea riscurilor și identificarea din timp a nevoilor persoanei.
Un exemplu din practica medicală i-a rămas în mod special în memorie: un pacient de 76 de ani, internat în stare gravă, care întreba când va fi externat pentru a putea participa la dansurile organizate în centrul orașului.
„Bărbatul, care era abia transferat din Secția de terapie intensivă, în stare gravă, mă întreabă: 'Doamna doctor, sâmbătă mă externați?'. Și eu zic - categoric nu. 'Cum nu', îmi zice pacientul. 'Eu sâmbătă trebuie să merg acasă, pentru că sâmbătă sunt dansuri în centrul orașului. Dacă nu mă externați, cu cine va dansa partenera mea?'”, a relatat secretara de stat, subliniind, în context, că este nevoie de consolidarea eforturilor și de o colaborare strânsă între domeniul medical și cel social.
„Trebuie să depunem eforturi comune, dar și să avem obiective comune. Împreună - autoritățile centrale, autoritățile locale, familia și comunitatea, astfel încât să ajungem să îmbătrânim cu toții cu demnitate, cu mobilitate și cu implicare în viața societății. Și cred că trebuie să spunem foarte clar: vârsta nu este un diagnostic, iar îmbătrânirea nu trebuie să însemne automat boală, dependență sau izolare. Avem cu toții responsabilitatea de a construi un sistem și comunități în care oamenii nu doar să trăiască mai mult, ci să poată trăi mult mai bine”, a punctat Elena Bivol.
Sănătatea nu poate fi separată de condițiile în care trăim
Aceeași idee a fost transmisă și printr-un mesaj video de profesorul Zvezdan Pirtošek, expert independent al Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind exercitarea tuturor drepturilor omului de către persoanele în vârstă și specialist în neurologie și sănătate mintală. Acesta a atras atenția că o creștere a speranței de viață este, înainte de toate, o realizare a medicinei și a îmbunătățirii condițiilor de trai. Problema este însă ce fel de ani sunt adăugați vieții.
„O viață lungă nu înseamnă neapărat o viață bună. Poți ajunge la o vârstă foarte înaintată și, totuși, să fii înconjurat de oameni, să fii curios, activ, implicat în familie și comunitate. O altă persoană poate fi cu 10 sau 20 de ani mai tânără și deja să trăiască în izolare profundă, sărăcie sau dependență, cu puțină influență asupra deciziilor care modelează viața de zi cu zi”, a spus Pirtošek.
Expertul ONU a subliniat că sănătatea persoanelor în vârstă trebuie privită și din perspectiva drepturilor omului. În acest context, la nivel internațional a început lucrul la un instrument obligatoriu din punct de vedere juridic privind drepturile persoanelor în vârstă.
„Acum am intrat într-o etapă în care statele au început să ia în considerare cum ar trebui să arate garanțiile internaționale mai puternice și mai explicite. Același lucru este valabil când vorbim de longevitate sănătoasă. Ca neurolog, sunt profund conștient de importanța prevenirii. Știm mult mai multe astăzi despre importanța mișcării, sănătății vasculare, somnului, auzului, vederii, nutriției, contactului social și activităților intelectuale. Totuși, medicina are limitele ei: medicul poate prescrie medicamente pentru hipertensiune, dar nu poate prescrie un lift cuiva care locuiește la etajul patru. Putem recomanda activitate fizică, dar aceasta înseamnă puțin pentru o persoană în vârstă, acolo unde nu există siguranță. Medicii pot trata depresia, dar nu pot prescrie prietenie. Și după un accident vascular cerebral putem oferi o reabilitare excelentă, dar efectele pot dispărea rapid dacă o persoană revine într-o casă care nu poate susține viața care urmează”, a punctat expertul.
În opinia sa, sănătatea la vârsta a treia nu trebuie privită separat de locuință, venituri, relații sociale, mobilitate, participare în comunitate și modul în care sunt organizate serviciile publice.
Un control medical bun începe la medicul de familie
Participanții la Forumul Național privind Îmbătrânirea Activă și Sănătoasă, cu genericul „Longevitatea sănătoasă: Cum trăim mai mult și mai bine?” au discutat și despre prevenția medicală pentru persoanele de peste 50 de ani. Medicii au atras atenția că un control medical eficient nu presupune efectuarea unui număr cât mai mare de analize.
Prevenția trebuie să fie adaptată fiecărei persoane și să includă evaluarea factorilor individuali de risc – tensiunea arterială, greutatea, indicele masei corporale, circumferința taliei, nivelul de activitate fizică, alimentația, consumul de tutun și alcool, precum și istoricul medical personal și familial.
Un al doilea nivel îl reprezintă screeningul pentru anumite boli la persoanele aparent sănătoase, în funcție de vârstă și factorii de risc. Al treilea presupune investigații personalizate, stabilite în funcție de bolile existente, tratamente și istoricul familial.
„Ideea-cheie este că un check-up corect nu începe din laborator, ci începe cu medicul de familie”, au subliniat specialiștii.
Forumul Național privind Îmbătrânirea Activă și Sănătoasă este la cea de-a treia ediție și reunește experți, reprezentanți ai autorităților, prestatori de servicii pentru persoane în vârstă, organizații ale societății civile, mediul academic și științific, oameni de artă, seniori activi și tineri.
Prima ediție, organizată în 2024, a fost dedicată celor patru dimensiuni ale îmbătrânirii de succes – sănătatea psihologică, fizică, intelectuală și socială. Cea de-a doua ediție a abordat gradul de incluziune a persoanelor în vârstă în ceea ce privește infrastructura și transportul.
Evenimentul este organizat cu sprijinul financiar al Guvernului Germaniei, prin intermediul proiectului de cooperare germană, și în colaborare cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
CITIȚI ȘI:
R. Moldova îmbătrânește: O persoană din patru are cel puțin 60 de ani, iar speranța de viață crește
Femeile se vor pensiona mai târziu începând cu 1 iulie: Vârsta de pensionare crește cu șase luni
Expert: Îmbătrânirea demografică - o provocare pentru sistemul economic și social
Zeci de vârstnici din nordul țării au absolvit Universitatea pentru Vârsta a Treia din Bălți
