„Curțile au prins viață”: Guvernul a investit în 82 de proiecte de infrastructură în municipiul Chișinău
Proiecte de infrastructură în valoare de 1.5 miliarde de lei sunt în derulare în localitățile din municipiul Chișinău, în timp ce valoarea totală a proiectelor gestionate pe dimensiunea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale se ridică la aproximativ trei miliarde de lei. Vicepremierul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că investițiile urmăresc îmbunătățirea calității vieții locuitorilor municipiului.
Cu un picior în 2025 și altul în 1991
Oficialul a menționat, în cadrul unei conferințe de presă susținute pe 14 octombrie, de Hramul Chișinăului, că Guvernul a decis să investească și în proiecte mai puțin vizibile.
„Am mers spre locuitori în curți, am mers să reparăm casa, scările, intrarea în bloc. Noi am intrat să reparăm intrările în blocurile de locuit. Să facem locuri de joacă în curți, să amenajăm parcurile în interiorul curților, acolo unde o mână de oameni ieșeau și se odihneau. Facem locuri de recreere pentru cetățenii care locuiesc în interiorul acelor blocuri care, la faza când am inițiat, de exemplu, programul Curtea Europeană, țin minte că eram cu cetățenii și spuneam că, dacă punem piciorul pe acest trotuar, suntem în 2025, iar dacă punem alături, la jumătate de metru, piciorul pe pământ, suntem în 1991”, a declarat Vladimir Bolea.
Proiectele au urmărit reducerea acestor discrepanțe. Din cele peste 500 de solicitări depuse, 469 au fost aprobate pentru finanțare, în valoare totală de 2.3 miliarde de lei. În prezent, sunt în proces de reabilitare 70 de curți, pentru care au fost alocate peste 350 de milioane de lei, iar lucrările în alte 27 de curți urmează să înceapă anul viitor. De asemenea, ministerul își propune să lanseze reparația a încă cel puțin 100 de curți. Potrivit lui Vladimir Bolea, numărul acestora va depinde de „capacitatea de implementare și câți agenți economici se vor include în proces”.
„Din niște curți moarte, fără trotuare, fără drum, fără asfalt în ele, fără locuri de joacă sau cu locuri de joacă cu niște țevi sudate din perioada sovietică, ruginite, copaci necurățați de ani de zile, curțile prind viață și se umplu cu oameni. Deci, acesta a fost efectul cel mai mare, vizibil pentru toată lumea în curțile care au fost reparate. Curțile au devenit cu adevărat niște locuri de atracție pentru locuitorii din blocuri”, a menționat vicepremierul.
Întrebat despre întârzierile înregistrate în cazul unor proiecte, oficialul a invocat capacitatea limitată de implementare și necesitatea reluării procedurilor de achiziție.
„Avem curți pentru care licitațiile au fost repetate de trei, în unele cazuri de patru ori, pentru că n-a participat niciun agent economic să preia acele curți. Dacă vorbim despre drumuri, prin programul Europa este aproape, avem sate în care s-a repetat tenderul de trei ori, ca într-un final să câștige cineva. Și eu vreau să spun că, la etapa actuală, din ceea ce vedem noi, nu este atât de mare problema pe programe, pe care le avem foarte multe, cât este capacitatea de implementare”, a spus Vladimir Bolea.
Un nou punct de atracție pe harta turistică a Chișinăului
Din 2022 până în prezent, prin programele Satul European I, Satul Express, European Express, Satul European II și Europa este aproape, Guvernul Republicii Moldova a investit în 82 de proiecte în localitățile din municipiul Chișinău.
„La Ghidighici construim 6.7 km de rețele de canalizare în sectoarele în care nu a fost niciodată canalizare. Noi am venit cu aceste condiții extrem de benefice pentru cetățeni și pentru sănătatea lor. În Stăuceni și Goianul Nou, construim o stație de epurare nouă, lucru benefic pentru oameni, și interconectăm la rețeaua de canalizare a municipiului Chișinău. În Stăuceni am reabilitat clădiri publice împreună”, a exemplificat vicepremierul.
În capitală, Guvernul și-a asumat restaurarea clădirii fostei conduceri a Zemstvei Guberniale a Basarabiei, cunoscută și sub denumirea de Muzeul Zemstvei, situată pe strada Alexei Șciusev, nr. 103.
„Acum se elaborează proiectul și, în curând, se vor începe lucrările de reconstrucție. (...) Lucru care va pune pe harta turistică a orașului Chișinău un nou punct de atracție pentru turiști, pentru cetățeni, și vom înfrumuseța orașul nostru, evident, printr-o construcție nou-reabilitată, modernă”, a declarat Bolea.
Vicepremierul a menționat și investițiile în 37 de proiecte de creșe din municipiul Chișinău, estimate la 93 de milioane de lei. Acestea reprezintă „un lucru extrem de benefic pentru tinerele mămici, pentru copiii care pot beneficia de educație instituțională timpurie”, a subliniat oficialul.
Investiții de circa un miliard de lei în modernizarea școlilor și grădinițelor
Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat, în cadrul aceleiași conferințe, că aproximativ 90% din bugetele școlilor și grădinițelor din municipiul Chișinău provin din bugetul de stat, prin transferuri cu destinație specială. Totodată, în ultimii ani, ministerul a mobilizat investiții de aproximativ un miliard de lei pentru modernizarea infrastructurii educaționale, iar peste 60 de instituții au beneficiat deja de finanțare.
„Vorbim de proiecte mari, proiecte de renovare capitală a unor instituții, și proiecte mai mici, pe zona blocurilor sanitare, de exemplu, și inclusiv dotare de cantine și alte necesități. În Chișinău sunt și 25 de școli model, din cele 90 de școli model pe care ministerul le-a identificat ca fiind prioritare pentru investiții de 2.5-3 milioane de euro. Inclusiv în capitala țării am selectat aceste școli pentru că avem în continuare instituții de învățământ unde sunt locuri pentru elevi, dar ele nu sunt suficient de atractive”, a specificat ministrul.
În ceea ce privește eficiența energetică, Dan Perciun a menționat proiectele desfășurate în 16 instituții, cu sprijinul Băncii Mondiale și al altor parteneri. Totodată, în colaborare cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, sunt renovate blocurile sanitare din 20 de instituții de învățământ, finanțările depășind 24 de milioane de lei.
„În 2025, atunci când am început să alimentăm copiii din clasa a V-a–a IX-a din întreaga țară, am venit și cu un proiect de modernizare a cantinelor școlare și asta a însemnat pentru oraș 100 de milioane de lei orientate strict spre modernizarea cantinelor”, a precizat Perciun.
Ministrul a subliniat că, pe lângă eforturile Guvernului, este important ca Primăria Chișinău, în calitate de gestionar al instituțiilor de învățământ, să identifice, la rândul său, soluții concrete, în special pentru problemele legate de supraaglomerare și de modernizarea infrastructurii.
„În 2027 încă școlile din municipiul Chișinău sunt în gestiunea Primăriei și au fost în toți acești ani. De aceea, nu pot să nu fac acest apel, ca pe lângă alte priorități pe care Primăria le schițează, să se asigure că face și eforturi susținute pentru modernizarea infrastructurii școlare. Iar noi, din partea ministerului, din partea Guvernului, vom continua să ne împrumutăm, vom continua să căutăm granturi și să venim cu miliarde de lei investiții în infrastructură pentru oraș”, a conchis ministrul Educației și Cercetării.
Instituții de sănătate, finanțate cu 1.6 miliarde de lei
Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, a evidențiat, în cadrul conferinței, investițiile în echipamente medicale performante pentru spitalele din Chișinău. Printre acestea se numără dotarea Spitalului Clinic Municipal de Copii „Valentin Ignatenco” cu un tomograf, eliminând necesitatea ca micii pacienți să fie transportați în alte centre medicale pentru investigații.
„Această schimbare a fost posibilă printr-o investiție de 15.2 milioane de lei. Pentru un părinte, de fapt, important nu este cât a costat acest aparat. Important este că medicii pot stabili mai repede diagnosticul, fără ca acel copil să fie transportat în altă parte. Aceasta este schimbarea pe care vrem să o obținem prin investițiile în sănătate”, a subliniat ministrul.
Alexandru Gasnaș a trecut în revistă investițiile realizate în infrastructura medicală din capitală în ultimii patru ani, evidențiind noile posibilități de diagnostic și tratament pentru pacienți. Potrivit ministrului, în șase instituții medicale municipale au fost realizate investiții de aproximativ 65.7 milioane de lei, din fonduri naționale și cu sprijinul partenerilor externi.
La Spitalul „Valentin Ignatenco”, unde sunt tratați anual aproximativ 900 de copii, pe lângă instalarea tomografului, a fost modernizată secția de terapie intensivă și au fost instalate echipamente pentru ventilație și monitorizarea copiilor aflați în stare gravă. La Spitalul Municipal „Gheorghe Paladi” a fost instalat un tomograf computerizat modern, iar secția de terapie intensivă a fost reconstruită, capacitatea acesteia fiind suplimentată cu șapte locuri pentru îngrijirea pacienților în stare critică, inclusiv a celor cu urgențe chirurgicale și cardiovasculare.
„În acest spital am investit și în prevenție. Au fost instalate echipamente pentru depistarea timpurie a leziunilor precanceroase și a cancerului de col uterin. Pentru o femeie aceasta poate însemna identificarea unei probleme înainte ca boala să ajungă într-un stadiu avansat”, a subliniat Alexandru Gasnaș.
Ministrul a menționat și finanțările destinate amenajării unui centru de intervenție timpurie pentru copii și dotării cu echipamente pentru investigații endoscopice a Asociației Medicale Teritoriale Centru, precum și renovării unei secții și a acoperișului Spitalului Municipal de Boli Contagioase de Copii. De asemenea, alte instituții medicale municipale au beneficiat de echipamente pentru oxigenoterapie, monitorizarea pacienților și intervenții de urgență.
„În perioada ultimilor patru ani, investițiile în 24 de instituții din sistemul sănătății din Chișinău au depășit 1.6 miliarde de lei. Aproape 800 de milioane de lei provin din bugetul de stat și fondurile Companiei Naționale de Asigurări, iar restul din finanțări externe”, a punctat ministrul Sănătății.
Ministerul Sănătății își asumă să continue investițiile în toate instituțiile medicale din Chișinău, indiferent de fondator. Gasnaș a mai spus că, împreună cu Compania Națională de Asigurări, va fi schimbat modul de finanțare a serviciilor medicale.
Prioritatea va fi reducerea timpilor de așteptare pentru investigații și consultații de specialitate. De asemenea, chirurgia de zi va fi extinsă, iar telemedicina va fi dezvoltată, un proiect-pilot fiind implementat în prezent în regiunea Căușeni.
CITIȚI ȘI:
