România are Guvern! Luca Niculescu de la tribuna Parlamentului: „România trebuie să rămână principalul sprijin al R. Moldova”
Parlamentul de la București a învestit marți, 20 octombrie, cu 280 de voturi, Cabinetul condus de Luca Niculescu, punând capăt celor cinci luni și jumătate de guvernare interimară. Noul premier al României a stabilit printre prioritățile majore ale mandatului său continuarea sprijinului acordat Republicii Moldova în procesul de integrare europeană.
Înainte de votul din Parlament, Luca Niculescu a declarat că România are nevoie de un Guvern și a subliniat că nu cere „un cec în alb”. Criticile și dezbaterile sunt, în opinia sa, firești într-o democrație, însă răspunsul trebuie să vină prin acțiuni, nu prin replici politice.
Una dintre acțiunile menționate de Niculescu este și susținerea oferită Chișinăului. Acesta a afirmat că, în contextul schimbărilor geopolitice profunde din ultimele luni, relațiile României cu Republica Moldova intră într-o nouă etapă.
„Este o etapă în care procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană se accelerează, iar politica României trebuie să se adapteze acestei realități. România trebuie să fie în continuare principalul sprijin al Republicii Moldova în acest proces”, a subliniat Luca Niculescu.
Premierul român s-a referit implicit la oportunitatea de a construi o rețea mult mai solidă de relații și de proiecte comune în diferite domenii.
„Acest lucru ne va apropia unii de ceilalți și va pregăti integrarea Republicii Moldova în spațiul european”, a declarat Niculescu de la tribuna Parlamentului de la București.
Liderul Partidului Național Liberal (PNL), fostul premier Ilie Bolojan, a explicat susținerea oferită Guvernului Niculescu prin dorința de a pune capăt crizei politice, însă a criticat Partidul Social Democrat (PSD) și mai mulți membri ai viitorului Cabinet.
„Ne aflăm în fața unei decizii: continuăm criza politică sau o închidem? Când îl auzi pe Grindeanu, îți dai seama ce greu îți este să votezi. Dar cu ce preț pentru țară?”, a afirmat Bolojan în Parlament.
Acesta a susținut că Guvernul interimar a încercat să mențină România pe linia de plutire, iar cei care au contribuit la demiterea Executivului nu au reușit să ofere o soluție viabilă.
„PNL dă astăzi un vot de necesitate, pentru închiderea crizei politice”, a precizat fostul premier.
Noul Cabinet va include miniștri propuși de Partidul Social Democrat, precum și miniștri independenți.
– Prim-ministru - Luca Niculescu (independent)
– Viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne - Marian Neacșu (PSD)
– Ministrul Transporturilor și Infrastructurii - Ștefan Ovidiu Popa (PSD)
– Ministrul Finanțelor - Alexandru Nazare (independent)
– Ministrul Afacerilor Externe - Sebastian-Dănuț Neculăescu (independent)
– Ministrul Justiției - Radu Marinescu (PSD)
– Ministrul Apărării Naționale - Ștefan Radu Oprea (PSD)
– Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului - Daniel Cătălin Zamfir (PSD)
– Ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială - Costinel Bogdan Dumitru (independent)
– Ministrul Energiei - Dumitru Chisăliță (independent)
– Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Florin Ionuț Barbu (PSD)
– Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor - Natalia Elena Intotero (PSD)
– Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Marcel Alexandru Stoica (PSD)
– Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene - Alexandru Mihai Ghigiu (PSD)
– Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale - Petre Florin Manole (PSD)
– Ministrul Sănătății - Alexandru Florin Rogobete (PSD)
– Ministrul Educației și Cercetării - Valentin Sorin Costreie (independent)
– Ministrul delegat pentru Învățământ Preuniversitar - Sorin Gabriel Ionescu (PSD)
– Ministrul Culturii - Ioana Ruxandra Victoria Ciocan (independent)
Ce prevede programul de guvernare al Cabinetului Niculescu
Programul de guvernare pentru perioada 2026–2028, prezentat de Luca Niculescu, urmărește reducerea deficitului bugetar, relansarea economiei prin investiții și reformarea administrației publice din România.
Printre principalele măsuri se numără eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027, reorganizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și indexarea pensiilor începând din 2027, în funcție de posibilitățile bugetare.
Noul Executiv își mai propune să actualizeze anual salariul minim, să extindă programul „Masă sănătoasă” în școli și să susțină familiile prin programe de fertilizare in vitro, pentru până la 10.000 de beneficiari anual. În sănătate, accentul va fi pus pe prevenție și dezvoltarea serviciilor medicale în ambulatoriu.
În domeniul energetic, programul prevede dezvoltarea unor noi capacități de producție de aproximativ 5.800 MW până la sfârșitul anului 2027. Totodată, România își propune să depășească 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până în 2028 și să investească în irigații, infrastructura de apă și canalizare.
Guvernul mai planifică un audit al ministerelor și agențiilor în primele șase luni de mandat, comasarea instituțiilor cu atribuții suprapuse și digitalizarea serviciilor publice. În domeniul apărării, cheltuielile ar urma să crească gradual până la 5% din Produsul Intern Brut în 2035.
Programul acordă prioritate și absorbției fondurilor europene, pregătirii bugetului UE pentru perioada 2028–2034 și sprijinirii parcursului european al Republicii Moldova. O parte dintre măsuri depind însă de situația bugetară și de identificarea surselor de finanțare.
CITIȚI ȘI:
