Atacurile împotriva jurnaliștilor, la un nivel alarmant: „Niciun caz nu trebuie lăsat fără consecințe”
Republica Moldova înregistrează un număr alarmant de atacuri împotriva jurnaliștilor. Deși legislația oferă mecanisme de protecție, acestea nu sunt aplicate suficient, afirmă directorul Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, care spune că solidaritatea presei și presiunea publică sunt esențiale în combaterea impunității.
API a documentat 97 de cazuri în 2025 – cel mai mare număr de atacuri împotriva jurnaliștilor de la începutul monitorizării acestui fenomen, în anul 2017. Majoritatea, mai exact aproximativ 80%, au fost fixate în mediul online. Acestea au vizat intimidarea jurnaliștilor inclusiv prin amenințări la adresa vieții și sănătății.
Cele mai expuse sunt jurnalistele, care au fost amenințate cu moartea pe rețelele sociale. Totodată, în 12 cazuri, jurnaliștii au fost agresați fizic, în special în timpul protestelor organizate de gruparea Șor și de partidele afiliate. Reporterii care documentau manifestațiile au fost bruscați, atacați cu diferite obiecte și stropiți cu apă. Problema nu ține doar de numărul atacurilor, ci și de lipsa sancțiunilor pentru cei care le comit.
„Niciun caz de felul acesta nu trebuie lăsat fără consecințe. Fiecare caz de acest fel trebuie adus în atenția poliției, în primul rând, și urmărit. Trebuie pusă presiune pentru ca aceste cazuri să fie sancționate”, a declarat Petru Macovei în cadrul emisiunii „Bună Dimineața” de la Moldova 1.
Directorul API consideră că lipsa unor consecințe pentru persoanele care amenință sau agresează jurnaliștii încurajează repetarea acestor comportamente. El a amintit cazul unei jurnaliste care a fost amenințată cu moartea pe rețelele sociale de un cetățean moldovean stabilit în străinătate. Acesta a fost reținut la aeroport, când a revenit în Republica Moldova, peste doi ani de la incident, însă jurnalista a decis să-l ierte.
„Consider că nu este tocmai o decizie corectă. Or, repet, dacă vom continua să tolerăm astfel de situații, lucrurile nu se vor îmbunătăți”, a remarcat Macovei.
O altă problemă este comportamentul unor politicieni care atacă verbal jurnaliștii, îi etichetează sau încearcă să le discrediteze activitatea atunci când materialele publicate îi discreditează sau nu le sunt favorabile. Potrivit lui Macovei, asemenea atitudini contribuie la normalizarea agresiunilor și încurajează alte persoane să recurgă la intimidări. Directorul API pledează pentru solidaritatea redacțiilor și pentru explicarea rolului jurnalismului în societate.
„Orice atac împotriva unui jurnalist trebuie privit ca un atac împotriva societății. Or, jurnaliștii sunt cei care aduc adevărul, jurnaliștii sunt cei care investighează, inclusiv faptele de corupție, iar încercările de intimidare trebuie sancționate”, a menționat Petru Macovei.
Printre formele de intimidare se numără și acțiunile de tip SLAPP, prin care politicieni sau oameni de afaceri recurg la proceduri judiciare concertate pentru a pune presiune asupra jurnaliștilor și a-i descuraja să publice informații incomode.
„Noi avem în Republica Moldova câteva cazuri, inclusiv politicieni și oameni de afaceri care încearcă să intimideze jurnaliștii prin numeroase cereri depuse în diverse instanțe, pentru a-i reduce la tăcere”, a explicat Petru Macovei.
Mecanisme există, aplicarea legii rămâne deficitară
Ministerul Culturii, prin Direcția dezvoltare politici media, a elaborat un plan de combatere a acțiunilor de tip SLAPP, iar un grup de lucru, din care fac parte și reprezentanți ai comunității jurnalistice, pregătește măsuri pentru limitarea acestui fenomen. De asemenea, anul trecut au fost introduse în legislație prevederi privind ultragierea jurnalistului. Cu toate acestea, directorul API menționează că principala problemă este aplicarea normelor existente.
„Noi nu stăm prost la capitolul legislație. Stăm mai prost la capitolul implementare. De aceea, este important să fortificăm această componentă. Repet, solidaritatea jurnaliștilor este foarte importantă. Activitățile de explicare a importanței protejării profesiei de jurnalist sunt, la fel, foarte importante”, a subliniat Petru Macovei.
Acesta a subliniat și importanța exercitării unei presiuni publice constante asupra politicienilor, pentru a-i determina să renunțe la atacurile și etichetările la adresa jurnaliștilor.
De asemenea, este nevoie de o reacție mai promptă din partea instituțiilor de drept, precum și de instruirea angajaților care intervin în timpul protestelor. Potrivit lui Macovei, în unele situații, polițiștii nu au reacționat corespunzător deoarece nu dispuneau de suficiente cunoștințe și abilități pentru a gestiona astfel de cazuri.
API a depus, în ultima perioadă, mai multe plângeri la poliție și la procuratură, după ce reprezentanții asociației au considerat că anumite amenințări la adresa jurnaliștilor întrunesc elementele unor fapte penale. Macovei consideră că autoritățile ar trebui nu doar să reacționeze la sesizări, ci și să se autosesizeze atunci când sunt constatate asemenea abuzuri.
Jurnaliștii de investigație și cei care activează în echipe mici sunt, potrivit statisticilor, mai expuși riscurilor decât cei care beneficiază de sprijinul unor instituții media mari. În aceste condiții, susținerea reciprocă și solidaritatea profesională devin cu atât mai importante.
Presa din regiunea transnistreană și Găgăuzia, vulnerabilă
Situația este deosebit de dificilă în regiunea transnistreană, unde controlul este exercitat de administrația separatistă pro-rusă de la Tiraspol. Potrivit lui Macovei, jurnaliștii care activează în stânga Nistrului sunt practic reduși la tăcere. Nici în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia situația nu este mai bună.
„În regiunea transnistreană lucrurile sunt absolut incontrolabile, iar colegii jurnaliști care activează acolo practic sunt reduși la tăcere, pentru că tot ce înseamnă mass-media și platforme de comunicare publică este controlat de serviciile speciale, de KGB și de administrația de acolo. În ceea ce privește autonomia Găgăuză, lucrurile într-adevăr stau prost, iar rapoartele arată că cele mai multe atacuri au venit din partea politicienilor locali”, a subliniat Macovei.
Directorul API a menționat că, în anii precedenți, politicienii locali au fost responsabili de incitări la ură și violență, inclusiv împotriva jurnaliștilor. Acesta și-a exprimat speranța că situația se va schimba după alegerile din 15 noiembrie, subliniind totodată că jurnaliștii din Găgăuză nu au beneficiat întotdeauna de solidaritatea și sprijinul colegilor de la Chișinău în cazurile de abuz.
„Ar trebui să depunem eforturi pentru ca jurnalismul tradițional, adică cel bazat pe adevăr și deontologie, să redevină un suport de informare pentru public. Încrederea este principalul nostru scut”, a afirmat directorul executiv al API.
Protecția jurnaliștilor va fi unul dintre subiectele dezbătute la Forumul Mass-Media 2026, programat pentru 7 și 8 decembrie. În opinia directorului API, combaterea intimidărilor trebuie însoțită și de consolidarea încrederii publicului în presă. Respectarea normelor deontologice și calitatea materialelor jurnalistice reprezintă principalele mecanisme prin care jurnaliștii își pot apăra credibilitatea.
CITIȚI ȘI:
