„Zeci de persoane, gata să renunțe la cetățenia R. Moldova”: Opoziția îi cere Guvernului să retragă proiectul cu privire la starea de asediu și de război
Opoziția parlamentară îi cere Guvernului să retragă de urgență proiectul de lege privind starea de asediu și starea de război. Liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), deputatul Igor Dodon, susține că inițiativa provoacă îngrijorare în rândul cetățenilor, iar unii dintre aceștia ar lua în calcul chiar renunțarea la cetățenie, de teama unei eventuale mobilizări în caz de război.
„Acest proiect de lege trebuie categoric retras din Guvern. Prin această lege au fost aprinse spiritele în Republica Moldova. Mi s-au adresat zeci de persoane care sunt gata să renunțe la cetățenia Republicii Moldova și să plece din țară pentru a nu fi luate cu forța de pe stradă, ca în Ucraina. Pentru că populația, cu regret vreau să spun, a perceput acest proiect de lege ca pe o pregătire pentru un scenariu ucrainean”, a declarat deputatul socialist pe 5 noiembrie, înaintea ședinței Parlamentului.
Igor Dodon a insistat că o asemenea inițiativă ar trebui retrasă definitiv de pe agenda discuțiilor.
Totodată, el a sugerat că proiectul de lege ar viza inclusiv diaspora, susținând că guvernarea ar urmări să îi „oblige” pe cetățenii aflați peste hotare să revină în țară în cazul unei mobilizări.
Totuși, expertului în securitate Andrei Curăraru a explicat, pentru Teleradio-Moldova, că noile prevederi ale proiectului de lege se referă doar la obligația anumitor categorii de cetățeni stabiliți în străinătate de a reveni în țară în caz de necesitate. Este vorba despre rezerviști și specialiști militari ale căror competențe sunt considerate importante pentru Armata Națională.
„Este o normă mai degrabă orientată spre anumite categorii valoroase de militari, care într-adevăr ar putea să revină pentru că își înțeleg misiunile și îndatoririle. Cu toate acestea, este o prevedere mai degrabă controversată, care nu va putea fi aplicată ușor”, a punctat Andrei Curăraru.
Legea există din 2004 și urmează a di adaptată realităților
Autoritățile resping ideea potrivit căreia proiectul de lege privind starea de asediu și starea de război ar reprezenta o „pregătire pentru război” și susțin că documentul urmărește, de fapt, să stabilească mai clar responsabilitățile instituțiilor statului în situații de criză majoră, în contextul amenințărilor la adresa securității regionale.
„Această lege vine să aducă claritate, să delimiteze sarcinile autorităților și să arate foarte clar ce au de făcut. Pentru că să acționezi într-o stare de asediu și de război, înseamnă să acționezi într-un regim de maximă responsabilitate. Nu există o responsabilitate mai mare a autorităților Republicii Moldova față de cetățenii săi decât într-o stare de asediu și de război. (...) În joc sunt puse suveranitatea, integritatea teritorială și libertatea noastră”, a declarat secretarul de stat de la Ministerul Apărării, responsabil de domeniul politicii de apărare, Ghenadie Cojocaru, la emisiunea „În Context” de la Moldova 1, ediția din 4 noiembrie.
De altfel, reglementarea stării de asediu și a stării de război nu reprezintă o noutate pentru Republica Moldova. O lege în acest sens există încă din 2004, însă autoritățile susțin că prevederile acesteia trebuie actualizate și adaptate la noile realități de securitate.
„Nimeni nu vorbește despre faptul că o lege care reglementează regimurile stării de asediu și de război în Republica Moldova există și este aprobată începând cu anul 2004. Deci, de mai bine de 22 de ani, noi avem această lege. Între timp, s-au schimbat multe lucruri atât în cadrul legislativ al Republicii Moldova, conectat la situația de securitate. Mă refer la războiul nemilos pe care îl duce Rusia împotriva Ucrainei. Toate aceste lucruri au stat la bază, dar nu doar ele”, a explicat Ghenadie Cojocaru.
Ce propun autoritățile
Proiectul de lege elaborat de Ministerul Apărării stabilește noi reguli pentru instituirea stării de asediu și a stării de război, inclusiv în cazul unor amenințări hibride grave la adresa securității naționale.
Documentul prevede că, în asemenea situații, autoritățile ar putea impune restricții de circulație, dispune evacuarea populației din zonele de risc și rechiziționa bunuri private, cu plata despăgubirilor prevăzute de lege.
De asemenea, organizarea alegerilor și a referendumurilor ar putea fi suspendată pe durata regimului excepțional.
O altă prevedere vizează cetățenii aflați peste hotare care sunt supuși obligațiilor de mobilizare și care ar putea fi obligați să revină în țară, dacă primesc un ordin de chemare.
Autoritățile precizează că aceste măsuri nu ar intra automat în vigoare odată cu adoptarea legii, ci ar putea fi aplicate doar în condițiile instituirii regimurilor excepționale și potrivit procedurilor legale.
Experții consultați de Teleradio-Moldova consideră că măsurile întreprinse de Ministerul Apărării sunt esențiale pentru consolidarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova, în contextul riscurilor tot mai mari de securitate generate de acțiunile Federației Ruse.
CITIȚI ȘI:
