„Moldova! Eu nu-mi închipui că eu să numesc altă țară ca patrie”. Povestea polonezilor din Republica Moldova
Comunitatea poloneză din Republica Moldova își păstrează identitatea prin studierea limbii, activități culturale și religioase și transmiterea tradițiilor de la o generație la alta. Despre viața etnicilor polonezi, oportunitățile de promovare a identității și relația dintre diversitatea etnică și sentimentul de apartenență la Republica Moldova a vorbit, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova, Petrunelia Paireli, reprezentantă a Ligii Femeilor din Republica Moldova.
Potrivit Petruneliei Paireli, comunitatea poloneză din Republica Moldova este formată în mare parte din urmașii celor care s-au stabilit pe aceste meleaguri în urmă cu aproximativ un secol. Membrii comunității au în prezent posibilitatea să studieze limba poloneză, să participe la activități culturale și să beneficieze de diverse programe de instruire.
„Noi suntem urmașii celor care au venit în Moldova un secol înainte. Acuma noi ne întâlnim la cursuri de limba poloneză și avem posibilitatea să studiem limba poloneză. Facem schimb de ediții poloneze, facem traininguri diverse în domeniile care ne interesează...”, a declarat Petrunelia Paireli, intervievată de jurnalista Veronica Scorpan.
Un rol important în păstrarea identității culturale îl au instituțiile și organizațiile care oferă acces la limba și cultura poloneză. Printre acestea se numără Biblioteca Poloneză „Adam Mickiewicz”, dar și Biserica Romano-Catolică de pe strada Mitropolit Dosoftei din Chișinău, unde sunt oficiate slujbe în limba poloneză.
„În afară de ceea ce ați reamintit dumneavoastră, eu vreau să spun că pe strada Mitropolit Dosoftei se află Biserica Romano-Catolică, unde pe parcursul săptămânii, dar și duminica la ora 9:00, se face liturghia în limba poloneză”, a precizat reprezentanta Ligii Femeilor.
Ea a subliniat că păstrarea identității poloneze în Republica Moldova este posibilă pentru cei care își doresc acest lucru, iar în prezent există mai multe oportunități de a menține legătura cu limba și cultura țării de origine a strămoșilor.
Limba poloneză poate fi studiată și în cadrul unor instituții de învățământ. Petrunelia Paireli a menționat Liceul „Gogol” din Chișinău, unde aceasta poate fi studiată facultativ. Activități dedicate copiilor există și în nordul țării.
Originară din satul Stârcea, raionul Glodeni, Petrunelia Paireli a vorbit despre Casa Poloneză din localitate, filială a Casei Poloneze din Bălți. Acolo, copiii învață limba poloneză și participă la activitățile ansamblului de dans „Stârcceanskie Zvonociki”, care a ajuns să susțină spectacole și în Polonia.
„Copiii de acolo destul de des pleacă la concerte în Polonia”, a spus Petrunelia Paireli.
Comunități poloneze se regăsesc în special în nordul Republicii Moldova, inclusiv în localitățile din apropierea municipiului Bălți și în raionul Edineț. Potrivit interlocutoarei, în unele sate, elementele identității poloneze s-au estompat în timp, însă nordul țării rămâne una dintre principalele zone în care acestea se păstrează.
Petrunelia Paireli a relatat și despre istoria familiei sale. Potrivit acesteia, strămoșii săi au venit în Republica Moldova într-o perioadă în care aveau posibilitatea să cumpere pământ. Cei mai mulți erau agricultori și crescători de animale.
Transmiterea informațiilor despre originea familiei nu a fost însă întotdeauna simplă. Paireli a explicat că, în perioada copilăriei sale, părinții evitau să scoată în evidență originea etnică a copiilor, pentru ca aceștia să nu fie diferențiați de ceilalți.
Ulterior, ea a cercetat istoria familiei și a participat la un concurs sponsorizat de Ambasada Poloniei, în cadrul căruia a scris o istorioară despre membrii familiei sale și despre locurile în care au trăit. Cartea a ajuns și la rudele din Polonia care au plecat din spațiul actual al Republicii Moldova după cel de-al Doilea Război Mondial.
În ceea ce privește relațiile dintre diferitele comunități etnice din Republica Moldova, Petrunelia Paireli consideră că ideea de „unitate prin diversitate” este încă într-un proces de dezvoltare. Ea a subliniat că apropierea dintre oameni depinde inclusiv de comunicarea directă dintre aceștia.
„Momentul de unitate prin diversitate este, după părerea mea, încă în schimbare, în dezvoltare, în creștere. Noi suntem numai la început”, a declarat interlocutoarea.
În opinia sa, fiecare persoană poate contribui la consolidarea acestei diversități prin relațiile pe care le construiește cu cei din jur. Petrunelia Paireli a oferit drept exemplu propria familie, menționând că soțul său este moldovean.
Pentru ea, păstrarea identității poloneze nu intră în contradicție cu apartenența la Republica Moldova. Întrebată care este patria sa, Petrunelia Paireli a răspuns fără ezitare:
„Moldova! Eu nu-mi închipui că eu să numesc altă țară ca patrie.”
Ea a apreciat condițiile actuale pentru comunitățile etnice și a spus că, în prezent, există posibilități tot mai mari pentru păstrarea și exprimarea identității culturale.
„Timpurile foarte favorabile pentru a te simți polonez aici în Moldova!”, a conchis Petrunelia Paireli.
CITIȚI ȘI:
