Educația fără bariere, încă un vis pentru persoanele cu dizabilități. Povestea unui tânăr care nu renunță
Doar una din zece persoane cu dizabilități reușește să termine o facultate. În spatele acestor statistici nu este lipsa de ambiție sau de dorință, ci barierele cu care se confruntă tinerii ce își doresc să învețe, să-și construiască o carieră și să-și asigure un trai decent. Accesul limitat la educație și lipsa condițiilor adaptate le pot transforma visurile într-o adevărată provocare. Damian, un tânăr de 19 ani, este unul dintre cei care își urmează drumul. Studiază kinetoterapia și demonstrează că dreptul la educație trebuie să fie o oportunitate pentru toți.
Damian Gherța s-a născut cu probleme de sănătate care, în timp, s-au agravat și i-au afectat grav vederea. Aproape nevăzător, tânărul nu a renunțat însă la visurile sale. A absolvit liceul, iar acum studiază kinetoterapia la Institutul de Educație Fizică și Sport. Pentru a putea citi textele, folosește un monitor special, care îl ajută să acceseze informațiile. Un dispozitiv modern, pe care să îl poată utiliza inclusiv în sălile de curs, i-ar ușura considerabil studiile.
„Mi se predă la fel ca celorlalți elevi, la auz. Eu înregistrez pe reportofon și atunci când ajung acasă, convertesc pe calculator în text. Nu e posibil să aduc aparatul pe care l-am menționat, monitorul, pentru că este masiv și nu am posibilitatea să-l ridic la etajul doi, trei”, povestește Damian.
În ciuda dificultăților, studentul de anul întâi vine întotdeauna pregătit la cursuri, pentru că a ales un domeniu care îl pasionează.
„Pentru o persoană nevăzătoare kinetoterapia este o specialitate esențială. Din considerentul că această specialitate se bazează mai mult pe simțul tactil, doar se știe că la persoane nevăzătoare simțul tactil este foarte dezvoltat”, menționează tânărul.
Damian știe că educația este cheia unui viitor mai bun și că studiile îi pot oferi șansa de a-și construi propria carieră.
„Fiind student, am apelat la diverse call centre ca să mă angajez în calitate de operator, însă absolut toate call centrele m-au respins. Mi s-a pus întrebarea: cum o să te descurci, adică puțină încredere aveau în mine. Adică, cumva, suntem marginalizați”, afirmă Damian Gherța.
Profesorii de la Institutul de Educație Fizică și Sport (IEFS) sunt, la rândul lor, dispuși să adapteze metodele de predare pentru a le oferi studenților cu deficiențe de vedere șanse egale la educație.
„Ne așezăm alături cu testul imprimat pe foaie, studentul răspunde și eu punctez răspunsurile studentului. Evident, lucrul cu studenții cu atare particularități presupune un efort suplimentar. Este vorba, în primul rând, de adaptarea formelor de comunicare, de elaborarea unor materiale noi, unor altfel de materiale, diversificarea strategiilor didactice”, explică Aliona Luca, conferențiar universitar la IEFS.
Pe 13 noiembrie, este marcată Ziua Mondială a Nevăzătorilor, un prilej de a atrage atenția asupra provocărilor cu care se confruntă persoanele cu deficiențe de vedere, dar și asupra importanței accesului egal la educație și integrare profesională. În Republica Moldova sunt 10 mii de persoane nevăzătoare sau cu deficiențe grave de vedere.
CITIȚI ȘI:
Acces limitat la educație pentru nevăzători: Alfabetul Braille rămâne o necesitate vitală
Fabrica din Chișinău unde 90 la sută dintre angajați au probleme de vedere: „Program de muncă redus”
Ziua Persoanelor cu Dizabilități: două istorii despre muncă, perseverență și acceptare
Rusia a blocat aplicația daneză Be My Eyes, destinată persoanelor nevăzătoare
