EXPLICĂM

Cutremurul din 18 noiembrie: Cât de probabile sunt replicile în următoarele zile

Publicat

Deși seismul produs în noaptea de 18 noiembrie nu a fost urmat, până în prezent, de replici, cercetătorii nu exclud posibilitatea apariției unor noi cutremure în următoarele zile. Specialiștii precizează că, în cazul seismelor de magnitudine medie sau mare din zona Vrancea, producerea unor cutremure succesive, de intensitate similară, este un fenomen rar, dar posibil.

„Pentru cutremurele acestea, cu magnitudini în jur de 5.5, de obicei replicile sunt puține în Vrancea. Pe de altă parte, știm că, din când în când, în Vrancea apar anumite dublete. Nu este neapărat o replică, dar este un cutremur de magnitudine mai mare. Și atunci, câteodată, apar astfel de două cutremure unul după altul, la intervale de câteva ore până la două-trei zile, nu mai mult. Am putea avea un astfel de dublet. Este posibil, dar totuși nu mă aștept. Este mai rar”, a explicat pentru ProTV România Mircea Radulian, cercetător științific la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului din România.

Cutremurul cu magnitudinea de 5.7 a zguduit România în noaptea de 18 noiembrie, la ora 2:48. Seismul, localizat în zona Vrancea, a fost resimțit și în Republica Moldova, Bulgaria și Ungaria. În România, două persoane au fost rănite după ce au fost lovite de obiecte de mobilier, iar alte câteva au suferit atacuri de panică.

Potrivit specialiștilor, eventualele replici ar putea apărea în următoarele trei zile, deși probabilitatea producerii acestora este redusă.

Cercetătorii clasifică seismul drept unul moderat, precizând că asemenea cutremure nu sunt neobișnuite în zona Vrancea, unde au loc, în medie, o dată la doi-trei ani. Intensitatea cu care a fost resimțit se explică prin faptul că acesta s-a produs la o adâncime mare, nu în apropierea suprafeței terestre.

Pentru a explica mecanismul producerii unui astfel de fenomen, cercetătorii îl compară cu o masă uriașă de rocă aflată la mari adâncimi, asupra căreia acționează tensiuni foarte puternice. Presată permanent de rocile din jur, aceasta acumulează energie, până când, în anumite zone, structura cedează și se fracturează. Urmează o deplasare bruscă, în urma căreia se eliberează energie sub formă de unde seismice, care pot străbate distanțe de sute de kilometri.

Acest mecanism explică de ce undele seismice au fost resimțite nu doar în România, ci și în Republica Moldova, Bulgaria și Ucraina.

Un alt cutremur important, cu magnitudinea de 5.8, s-a produs în zona Vrancea în octombrie 2018. Ulterior, în februarie 2023, județul Gorj a fost zguduit de un seism cu magnitudinea de 5.7.


Potrivit datelor preliminare ale Institutului de Geologie și Seismologie din Republica Moldova, intensitatea seismului resimțit pe teritoriul țării a depășit 4 grade în centrul țării, s-a apropiat de 5 grade în sud și a ajuns până la 4 grade în nord, pe scara MSK-64. Focarul cutremurului a fost localizat la o adâncime de aproximativ 120 de kilometri.

CITIȚI ȘI:

Ana Cebotari

Ana Cebotari

Autor

Citește mai mult