Chișinăul, sub amenințarea seismelor puternice. Avertismentul directorului Institutului de Geologie și Seismologie
Republica Moldova este expusă riscului de cutremure puternice, iar peste 30% din teritoriul municipiului Chișinău se află într-o zonă în care intensitatea seismică poate ajunge la opt grade. Pregătirea populației și cunoașterea măsurilor de protecție sunt esențiale pentru reducerea pierderilor de vieți omenești și a pagubelor materiale.
Declarațiile au fost făcute de directorul Institutului de Geologie și Seismologie, Igor Nicoară, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Potrivit specialistului, principala sursă a pericolului seismic pentru Republica Moldova este zona Vrancea. Cutremurele pot provoca distrugeri importante și victime. Experiența din trecut demonstrează vulnerabilitatea țării în fața unor asemenea fenomene.
„În 1940 a avut loc un cutremur de pământ care a dus la pierderi materiale mari și pierderi umane. Doar în Chișinău au fost 78 de persoane decedate. Cinci sute de clădiri au fost distruse complet, iar 1.500 au avut nevoie de intervenții majore. Apoi, în anul 1977, a avut loc un alt cutremur de pământ care a dus la pierderi materiale, mai ales în partea de sud a țării. Victime umane nu au fost înregistrate. Un alt cutremur, în anul 1986, s-a soldat cu două victime umane. Aceste date ne arată că suntem vulnerabili și trebuie să fim pregătiți pentru evenimente seismice”, a subliniat Igor Nicoară.
Sudul și centrul țării, mai expuse seismelor
Potrivit hărții de zonare seismică, intensitatea cutremurelor resimțite pe teritoriul Republicii Moldova poate varia în funcție de regiune, sudul și centrul țării fiind cele mai vulnerabile.
„În municipiul Chișinău peste 30% din teritoriu are o intensitate seismică de opt grade”, a menționat specialistul, ceea ce înseamnă un nivel la care zguduirea solului poate provoca avarii serioase clădirilor, în funcție de construcție și de starea acestora.
Activitatea seismică din regiune este determinată de mișcările tectonice. Deplasarea plăcii africane spre nord exercită presiune asupra altor structuri tectonice, ducând la formarea lanțurilor muntoase. În zona de curbură a acestora, procesele favorizează acumularea energiei în scoarța terestră.
„Mișcându-se spre nord, megaplaca africană împinge alte plăți tectonice mai mici. La scară mai largă, aceste procese contribuie la formarea lanțurilor muntoase, precum Alpii, Balcanii și Carpații. În zona de curbură are loc un proces de subducție, rocile acumulează tensiuni, iar atunci când acestea depășesc rezistența rocilor, se produce o ruptură bruscă, eliberându-se energia acumulată”, a explicat Igor Nicoară.
Ce trebuie să facă populația în cazul unui cutremur
Conștientizarea riscului și cunoașterea regulilor de comportament pot contribui la reducerea consecințelor unui seism. Igor Nicoară recomandă cetățenilor să identifice din timp locurile sigure din locuință și să se informeze despre măsurile de protecție.
După încetarea oscilațiilor, oamenii ar trebui să părăsească încăperea cu prudență, deoarece eventualele deteriorări ale clădirii nu întotdeauna sunt vizibile. În procesul de evacuare, vor evita utilizarea liftului și vor alege scările, dacă au rămas integre.
În contextul consultărilor publice lansate de Guvern pentru elaborarea unui ghid de pregătire a populației pentru primele 72 de ore ale unei crize, Igor Nicoară a precizat că anterior au fost elaborate ghiduri de protecție seismice și că acestea pot fi reactualizate pentru a oferi informații clare despre acțiunile necesare înainte, în timpul și după un cutremur.
Ziua Internațională pentru Reducerea Riscurilor la Dezastre, marcată la 13 octombrie, evidențiază importanța pregătirii comunităților și aplicării măsurilor menite să reducă pierderile de vieți omenești și pagubele materiale provocate de dezastre.
CITIȚI ȘI:
