INTERVIU // Siegfried Mureșan: Dacă ritmul reformelor continuă, în câțiva ani, Republica Moldova poate fi pregătită de aderarea la Uniunea Europeană
Republica Moldova a făcut progrese enorme în justiție, susține Siegfried Mureșan. Aspirațiile europene ale Guvernului de la Chișinău se potrivesc standardelor cerute de Uniunea Europeană. Opinia aparține europarlamentarului Siegfried Mureșan, șeful delegației Parlamentului European pentru Republica Moldova, și a fost exprimată la Bruxelles în cadrul unui interviu realizat pentru postul public de televiziune Moldova 1 de către jurnalistul Dan Alexe. Găsiți mai jos textul interviului.
Dan Alexe: Bine ați venit la seria noastră de interviuri cu personalități europene, cu europarlamentari, cum este invitatul, domnul Siegfried Mureșan, europarlamentar român, membru al grupului numit uneori, unii spun în sens greșit conservator, chiar unii membri ai grupului refuză eticheta de conservatori. E un grup creștin-democrat, compozit din multe partide din mai multe țări. Explic toate acestea pentru că scopul acestei serii de interviuri este de a limpezi un pic parte din misterul care înconjoară activitatea acestor personaje: europarlamentari, politicieni, Comisia Europeană. Totul în perspectiva alegerilor europene de anul viitor.
Domnul Siegfried Mureșan este europarlamentar din partea sau membru al grupului PPE care înseamnă Partidul Popular European și care este cel mai mare grup transnațional din Parlamentul European și care a fost întotdeauna cel mai mare grup în competiția eternă cu socialiștii, cu o istorie zbuciumată. I-a avut ca membri pe conservatorii britanici Tories, conservatorii adevărați care au ieșit evident din cauza Brexit-ului, l-a avut ca membru grupul Fidesz al lui Viktor Orban din Ungaria, forțat să părăsească grupul. Nu îi are ca membri pe cei care sunt adevărații creștini-democrați de dreapta din Europa: Partidul Polonez Dreptate și Justiție - PiS. În schimb se ocupă de Republica Moldova foarte mult, pentru că este șeful Delegației Parlamentului European pentru Republica Moldova, membru al comitetului bugetar, membru al comitetului pentru afaceri economice și monetare, motiv pentru care am să încep cu o întrebare despre buget și felul în care tratați resursele financiare ale parlamentului. Am aflat că Comisia Europeană propune de mai multe luni un organism de etică, de supraveghere internă a eticii europarlamentarilor și membrilor instituțiilor europene. Și întrebarea ar fi de ce e nevoie de încă un corp suplimentar, încă o instituție internă care să se ocupe de ceva care ține de penal, până la urmă? Pentru că e vorba de corupția europarlamentarilor și totul a pornit de la afacerea Qatar Gate, cu acei parlamentari corupți care primeau bani în cash, drumuri, călătorii și așa mai departe. E nevoie de o instituție în plus pentru ceva care ține de justiție?
Siegfried Mureșan: În primul rând, bine ați venit în Parlamentul European! Felicitări pentru această inițiativă, felicitări pentru a explica oamenilor, cititorilor, celor care ne urmăresc, ce stă în spatele activității instituțiilor europene. Fiindcă adesea auzim în România faptul că nu absorbim fondurile europene. Plătim mai mult la bugetul Uniunii Europene decât beneficiem, fiindcă nu reușim să absorbim, când realitatea de fapt este că, de când România a aderat la Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2007 până astăzi, am plătit 27 de miliarde de euro în bugetul Uniunii Europene. Am reușit să aducem acasă, în aceeași perioadă, 82 de miliarde de euro, de trei ori mai mult. Am absorbit cu 55 de miliarde de euro mai mult decât am plătit în bugetul Uniunii Europene. De aceea, cred că demersul dumneavoastră de a pune reflectoarele, de a explica oamenilor cum funcționează de fapt instituția Uniunii Europene, care este rolul României, care este relația României cu instituțiile europene, faptul că Bruxelles-ul nu este un concept abstract îndepărtat, ci România este parte a tuturor deciziilor luate la nivel european. Acest demers este important. M-ați întrebat despre transparență. Adevărul este următorul: Instituțiile Uniunii Europene, în ceea ce privește transparența, la multe capitole sunt mai bune decât este renumele nostru, în sensul în care multe dintre voturile europarlamentarilor sunt documentate ca voturi nominale electronice. Toate ședințele Parlamentului European, atât ședințele plenare, cât și toate ședințele comisiilor de specialitate pot fi urmărite în direct pe Internet, iar acolo pot fi urmărite înregistrările. Deci sunt multe lucruri ce țin de transparență.
Dan Alexe: Întrebarea ținea de ceea ce nu e declarat, de cadouri, de fondurile în cash primite de anumiți europarlamentari pentru a promova amendamente, politici, și care nu sunt declarate, deci aceste lucruri care țin de penal. De ce e nevoie de o instituție în plus să vă ocupați de buget?
Siegfried Mureșan: Deci, am spus, în primul rând, există transparență. În al doilea rând, cred că mai multă transparență este necesară. Ca atare, consider că este justificat ca membrii Parlamentului European din toate statele membre ale Uniunii Europene să își publice, de exemplu, declarațiile de avere și de interese. Așa cum în România suntem obligați să o facem. Europarlamentarii multor state nu sunt obligați să facă acest lucru. Cred că trebuie să o facă, ca să știm dacă au surse de venit, de unde, dacă reprezintă alte interese. Eu cred că, dacă ești membru al Parlamentului European, trebuie, pe durata mandatului tău, să te concentrezi pe activitatea de membru al Parlamentului, să nu ai o altă sursă de venit. De exemplu, eu nu am avut din prima mea zi de mandat și până astăzi nicio altă sursă de venit în afară de salariul ca membru al Parlamentului European.
Dan Alexe: Să se interzică, de exemplu, activitățile de lobbying care încă sunt aparent legale. Cazul Severin în care se părea că nu e nimic rău în a lua bani de la o firmă privată.
Siegfried Mureșan: Pentru că e firesc să te întâlnești cu o companie privată care să spună poate că au ei impactul legii asupra ei. Să trebuiască să documentezi anumite astfel de întâlniri, dar să nu ai voie, de exemplu, să ai contract de consultanță cu o companie privată și să promovezi interesele acelei companie în timp ce ești membru al Parlamentului. Cred că e nevoie de transparență, și apoi, e nevoie de reguli clare.
Dan Alexe: Dacă tot am ajuns la nivelul ăsta al transparenței și al muncii cotidiene a europarlamentarilor, vă pun o întrebare care poate sună naiv, dar mulți spectatori și telespectatori și-o pun și poate nu au acces direct la dumneavoastră. Sunteți membru în mai multe comisii, sunteți șeful delegației pentru Republica Moldova, deci tot ce ține de Moldova trece prin mâinile Dumneavoastră și sub ochii Dumneavoastră. Asta e o muncă concretă. Știm foarte bine că România a avut personaje colorate în Parlamentul European. De la Gigi Becali până la toți telespectatorii au un nume în cap. Acei oameni sau unii dintre ei nu au avut nicio activitate stabilă remarcabilă, nu au intervenit, nu au făcut nicio contribuție. Asta până la urmă nu ține tot de corupție într-un fel? Să spunem că sunt bani risipiți? Au ajuns în Parlament și nu fac nimic. Și atunci întrebarea concretă este: sunteți în atâtea comisii și comitete. E obligatoriu ca un europarlamentar să fie membru în comisii și comitete?
Siegfried Mureșan: Regula este că în momentul în care devii membru al Parlamentului European, trebuie să devii membru cu drepturi depline într-o comisie parlamentară de specialitate, ceea ce îți dă drepturi, dar îți dă și obligații.
Prezența la vot este obligatorie. Dacă ești membru în comisie, ești obligat să mergi la vot. Dacă nu mergi la vot, trebuie să găsești tu un membru supleant care să te substituie. La vot trebuie să fim în mod obligatoriu în comisie. Poți fi în mai multe, dar locurile sunt limitate și nu ți se vor găsi locuri în patru-cinci comisii. Eu, de pildă, sunt membru plin cu obligații depline în două comisii, în aceleași comisii din prima mea zi de mandat, din 2014 până astăzi: în Comisia pentru bugete și în Comisia pentru afaceri economice și monetare. Fiindcă sunt economist, asta am învățat și cred că acesta e domeniul unde pot contribui în comisii extrem de specializate.
Nu poți, ca individ, să te pricepi în același timp la fel de bine și la justiție, și la agricultură. Fie o vei face superficial, fie o vei face pe baza unei agende pe care o primești. Și asta nu e corect.
Dan Alexe: Există vreo sancțiune?
Siegfried Mureșan: Există. Parlamentarii care lipsesc la mai mult de jumătate dintre voturile dintr-o zi în plen nu își primesc diurna din care trebuie să îți plătești, de pildă, hotelul la Strasbourg, când e sesiunea plenară. Așa că dacă lipsești pe durata unui întreg an, la mai mult de jumătate din voturi, atunci pierzi chiar și jumătate din salariu. Deci sunt sancțiuni financiare. Ați vorbit mai devreme despre parlamentarii care în trecut nu au făcut nimic. Există astfel de membri și acum sunt care nu fac nimic. Există în toate statele, există în toate grupurile politice, dar mult mai mult la partidele antieuropene, eurosceptice, unde există parlamentari care, în timp ce încasează un salariu de la Parlamentul European, critică Parlamentul European și Uniunea Europeană. De ce există parlamentari care nu fac nimic, dar puțini, și ei sunt totuși o excepție? E important ca oamenii care votează să-i identifice și să nu le mai dea câștig de cauză la următoarele alegeri.
Dan Alexe: Să vorbim puțin despre Republica Moldova, care a primit anul trecut statutul de țară candidată. Teoretic, asta înseamnă că Republica Moldova va deveni membru al Uniunii Europene. Cât timp va lua acest proces? Mulți în Republica Moldova se gândesc poate că peste cinci ani o să fie în Uniunea Europeană. Care e adevărul?
Siegfried Mureșan: Anul trecut, imediat după invazia ilegală, ilegitimă, a forțelor armate ruse în Ucraina, Republica Moldova a depus cerere de aderare la Uniunea Europeană, la începutul lunii martie 2022. În mai puțin de patru luni de zile, Uniunea Europeană a transmis Republicii Moldova un chestionar pe care Republica Moldova l-a completat și l-a trimis înapoi cu situația din țară, din administrația publică. Pe baza acestuia, Uniunea Europeană a evaluat capacitatea Republicii Moldova de a deveni stat candidat și, anul trecut, în luna iunie, la mai puțin de patru luni de zile de la momentul depunerii cererii, Uniunea Europeană, cu sprijinul Parlamentului European, al Comisiei Europene, și printr-o decizie unanimă a tuturor celor 27 de state, a decis că Republica Moldova devine stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Ce înseamnă asta? Înseamnă că Republica Moldova are perspectiva europeană și știm că, într-o zi, poate deveni stat membru al Uniunii Europene.
În paralel cu această decizie, Republica Moldova a primit o listă de nouă recomandări. Reforme de implementat pe care autoritățile de la Chișinău le implementează acum. Sunt reforme ce privesc în principal combaterea corupției, combaterea spălării banilor, întărirea justiției, reforme care au trenat de ani de zile în Republica Moldova. Progresul înregistrat în aceste domenii acum în Republica Moldova este mai mare decât oricând în trecut. Președinte proeuropean, Guvern proeuropean transparent, atașat valorilor europene, care dorește să modernizeze și să reformeze Republica Moldova, susținut de o majoritate proeuropeană transparentă la vedere, implementează aceste reforme. Reformele odată implementate, se ajunge la ceea ce se numește negocieri pe capitole. Exact până la finalul acestui an, pe baza implementării acestor nouă reforme, va trebui să luăm o decizie. Dacă trecem la etapa următoare sau dacă încă nu trecem. Ce înseamnă asta? Înseamnă că, dacă progresul pe aceste nouă reforme este suficient, Republica Moldova va începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Săptămâna trecută, printr-o rezoluție a Parlamentului European, am cerut deja exact acest lucru: ca Republica Moldova să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
Dan Alexe: Care este strategia Dumneavoastră în calitate de șef al Delegației pentru Moldova? Știți foarte bine cum se petrec lucrurile chiar și în culise. Se începe cu cele mai ușoare capitole, nu-i așa? De exemplu, în cazul Moldovei, Moldova nu are pescuit. Există capitolul pescuitului, ca să încurajeze populația și să dea, să zicem așa, optimism alegătorilor, bănuim că se începe cu capitolele ușoare.
Siegfried Mureșan: Planul meu de când sunt președinte al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova a fost următorul. În primul rând, ca membrii Parlamentului European să fie conștienți de importanța pe care Republica Moldova o are pentru Uniunea Europeană. Și, în sfârșit, acum membrii Parlamentului înțeleg că Republica Moldova, fiind stat vecin al Uniunii Europene, este esențială pentru siguranța și securitatea Uniunii Europene în ansamblu. A contat foarte mult faptul că, din primele săptămâni ale războiului din Ucraina, oamenii în Republica Moldova au deschis casele lor pentru persoane din Ucraina care aveau nevoie de ajutor, pentru refugiați. Faptul că cetățenii Republicii Moldova au acționat pe deplin spirit european a sporit foarte mult credibilitatea Republicii Moldova aici. Obiectivul numărul unu este ca membrii Parlamentului să fie informați cu privire la situația din Republica Moldova, la importanța Republicii Moldova. Obiectivul numărul doi este: oricând Republica Moldova are nevoie de ajutor, să primească ajutor european cât mai rapid. În ultimii doi ani de zile, toate propunerile de ajutor pentru Republica Moldova au fost votate pozitiv de Parlamentul European și au fost votate rapid și au fost votate cu majoritate largă.
Acesta este cel de-al treilea obiectiv al meu: să obțin și să păstrez un sprijin larg, transpartinic, pentru Republica Moldova. Aici, Rezoluția la care ați făcut referire mai devreme, pe care am votat-o săptămâna trecută în plenul Parlamentului, prin care am cerut începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova, a fost votată de 448 de parlamentari. Doar 45 împotrivă și 43 de abțineri, Un sprijin cvasi unanim la nivelul grupurilor politice proeuropene. Voturile împotrivă și abținerile au venit de la extrema stângă și extrema dreaptă, dar chiar și acolo opoziția nu este una activă. Nu îi vedem militând activ împotriva Republicii Moldova în Parlamentul European. Sunt 15% din Parlamentul European care au rețineri în ceea ce privește Republica Moldova. Sunt o minoritate. Grupurile proeuropene, grupul Partidului Popular European, Social-Democrații, grupul Liberal de Centru, grupul Conservator și grupul Verzilor sunt puternici susținători ai Republicii Moldova momentan.
Dan Alexe: La câți ani estimați durata negocierilor?
Siegfried Mureșan: Oricine ar încerca să vă dea un răspuns concret riscă să greșească. Vă spun că ne-a luat patru luni de zile pentru a acorda Republicii Moldova statutul de stat candidat din momentul în care s-a depus cererea de aderare. Asta în condițiile în care la alte state din Europa Centrală și de Est, inclusiv la România, această etapă a durat ani de zile. Deci, ne-am mișcat rapid. Totul va depinde de ritmul reformelor de la Chișinău. Dacă Republica Moldova continuă să fie bine condusă, cred că o aderare în câțiva ani este posibilă. Dar trebuie să fim cinstiți, depinde și de evoluția situației din Ucraina.
Dan Alexe: Este nevoie și de unanimitatea statelor membre? Ultimul cuvânt îl are Parlamentul European care trebuie să aprobe extinderea. Atunci cum poate Republica Moldova să fie primită în Uniunea Europeană când are o parte din teritoriu ocupată și când, ceea ce nu multă lume știe, Uniunea Europeană are un articol în Carta fondatoare care obligă statele membre la o apărare colectivă. Spre deosebire de NATO și acel faimos Articol 5, care nu presupune o obligație pentru state. E un cerc vicios. Care e soluția pentru Moldova?
Siegfried Mureșan: Faptul că, împotriva voinței autorităților de la Chișinău, Federația Rusă staționează în mod ilegal trupe în regiunea transnistreană constituie evident o problemă. Este un conflict înghețat. Nu există până acum o soluție agreată la această problemă, dar faptul că această problemă există și nu este încă rezolvată nu trebuie să constituie un impediment pentru a progresa în alte domenii, pe alte capitole în relația dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.
Trebuie să ne integrăm din punct de vedere economic, să încurajăm cât mai multe investiții europene în Republica Moldova. Asta va duce la crearea de locuri de muncă stabile, bine plătite, în Republica Moldova. Republica Moldova va adapta legislația europeană. Asta va însemna standarde de mediu, standarde de protecție a consumatorilor, standarde de calitate tot mai înalte europene în Republica Moldova. Trebuie să ajutăm întreprinzătorii, inclusiv fermierii, producătorii din Republica Moldova să exporte pe piața Uniunii Europene. Cred că avem multe lucruri de făcut care se vor simți în creșterea nivelului de trai pentru oamenii din Republica Moldova chiar și înainte de a rezolva chestiunea transnistreană. Nu trebuie ca această chestiune să ne țină blocați de la a progresa în alte domenii în care putem progresa.
Dan Alexe: Vi se pare realist să intre Republica Moldova în Uniunea Europeană înainte de 2030?
Siegfried Mureșan: Cum am spus, cred că nu ar fi bine să speculăm privind date. Nu aș specula acum, dar dacă reformele continuă în ritmul pe care îl vedem, cred că Republica Moldova, în câțiva ani, poate fi pregătită de aderarea la Uniunea Europeană. Poate fi mai devreme, poate fi și mai târziu (n.r. - de 2030). Nu cred că e înțelept să ne legăm de o dată. Cred că trebuie să ajutăm Republica Moldova să se modernizeze, să se reformeze, să fie pregătită. Dacă menționăm acum, o dată, la momentul la care știm cu toții că acum încă Republica Moldova nu este pregătită, riscăm să creăm panică la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. Trebuie să ajutăm Republica Moldova să se întărească, să fie pregătită și vă garantez că această dezbatere despre momentul aderării va fi mult mai simplă. În momentul în care Republica Moldova e pregătită, va fi mai ușor să obținem sprijinul pentru aderare. Așa cum am reușit să obținem și acum pentru acordarea statutului de stat candidat și cred că reușim să obținem și pentru începerea negocierilor. Republica Moldova este un stat de o dimensiune nu foarte mare, astfel încât absorbția ei în Uniunea Europeană, integrarea ei în Uniunea Europeană, nu ar fi un efort major pentru Uniunea Europeană și asta constituie un avantaj. Pentru Uniunea Europeană ar fi mai greu, mai dificil, mai costisitor să integreze un stat precum Ucraina. De aceea, spun, rezervele în ceea ce privește Republica Moldova sunt mai mici, la momentul la care reformele sunt implementate, cred că nu vor exista. Și eu sunt convins că vom avea Republica Moldova stat membru alături de noi în Uniunea Europeană.
Dan Alexe: Domnule Mureșan, vă mulțumesc pentru participarea la acest program.
