Anul Dimitrie Cantemir: În Republica Moldova și în România sunt organizate activități care aduc în prim plan figura domnitorului umanist
Anul Dimitrie Cantemir, marcat în Republica Moldova și în România cu prilejul celor 350 de ani de la naștere și 300 de ani de la moartea marelui cărturar și domn al Moldovei, continuă cu numeroase activități. La Muzeul Național al Literaturii Române a avut loc astăzi inaugurarea expoziției „Inorogul cel fără de moarte”, care a adus în prim plan faptele culturale și științifice ale acestui exponent al culturii și gândirii științifice occidentale și orientale.
Expoziția este intitulată „Inorogul cel nemuritor”, după romanul lui Dimitrie Cantemir „Lupta dintre inorog și corb”.
„În tot spațiul românesc se organizează o serie de evenimente dedicate acestui umanist, primul de talie, de valoare europeană. Cantemir, de fapt, ne scoate în prim planul culturii, științei și literaturii europene și ajunge să fie editat de Academia din Berlin”, menționează directoarea Muzeului Național al Literaturii Române, Maria Șleahtițchi.
La 300 de ani de la trecerea în eternitate a luminatului Domnitor moștenirea lui este actuală.
„Dimitrie Cantemir rămâne nu numai în cultura noastră, în știința românească, dar și în cea europeană, universală. Este o figură cu orizont enciclopedic și a avut cunoștințe vaste în întreaga cultură europeană și a venit cu cele mai importante opere care sunt valabile până astăzi - ”Descrierea Moldovei”, ”Istoria Imperiului otoman”, ”Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea”, ”Istoria ieroglifică”, primul roman românesc, și multe altele”, relevă academicianul Andrei Eșanu.
„Când vorbim despre Dimitrie Cantemir, vorbim despre un ilustru spirit savant. În opera sa ”Descrierea Moldovei” sintetizează foarte bine tot ce înseamnă geografie, istorie, politică, tradiție, cultură din spațiul românesc”, spune elevul Nicon Jovmir.
Numeroasele exponate au fost cercetate cu atenție de vizitatori, în special compartimentul de cărți rare.
„Cea mai veche datează din anul 1722 și se numește ”Istoria religiei mahomedane”. Deci, ea a apărut la Sankt-Petersburg, când Cantemir mai era în viață”, spune curatorul expoziției, Veronica Boldișor.
Era firesc ca personalitatea lui Cantemir să fie o sursă de inspirație pentru cineaștii de pe ambele maluri ale Prutului.
„Primul film documentar despre viața și activitatea lui Dimitrie Cantemir aparține regizorului Anatol Codru, tot un documentar cu tentă didactică aparține regizorului Plămădeală și sunt filmele cunoscute ale lui Vlad Ioviță și Pavel Bălan, dar și două filme românești, care trăiesc și astăzi”, afirmă cineastul Dumitru Olărescu.
Un punct de atracție este compoziția cu imaginea Domnitorului Cantemir, o lucrare necunoscută a maestrului Mihail Grecu.
„Deci e un Cantemir în planul istoriei, o compoziție extraordinar de interesantă și aș fi vrut să vină specialiștii în arte plastice să-i găsească sensurile”, menționează Maria Șleahtițchi.
Omagierea, dar și cunoașterea moștenirii lui Dimitrie Cantemir va avea continuitate pe 13 noiembrie, când la Chișinău va avea loc un simpozion cu participarea unor cercetători din România, iar această expoziție va fi completată cu exponate valoroase de la Muzeul Literaturii Române din București.
