Veronica Mihailov-Moraru despre plata despăgubirilor stabilite de CEDO: Autoritățile sunt hotărâte să aplice acțiunea în regres
În cei 26 de ani, de când Republica Moldova a devenit parte la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, țara noastră a fost obligată să plătească despăgubiri în valoare de peste 22 de milioane de euro. CEDO a pronunțat 590 de hotărâri. Cele mai des încălcate drepturi în Republica Moldova vizează accesul la un proces echitabil, interzicerea torturii și dreptul la libertate și siguranță.
Pentru prima dată, Republica Moldova a fost condamnată la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în anul 2001 într-un dosar în care Mitropoliei Basarabiei i-a fost încălcat dreptul la libertatea de gândire, conștiință și religie și dreptul la un recurs efectiv. De-a lungul anilor, numărul hotărârilor emise împotriva țării noastre a ajuns la ordinul sutelor.
„În 90 la sută din hotărârile Curții evindențiem că problema nu este în Legislație, dar este în modul defectuos de aplicare și implementarea acesteia. Aici ne referim la judecători, procurori și ofițeri de urmărire penală. Din păcate ei o fac în mod precar sau uneori cu încălcarea vădită a prevederilor legii. Alte 5-10 procente sunt probleme ce țin de legislație - lipsa de previzibilitate sau invers contradictorialitatea acestor prevederi naționale cu standardele Curții”, menționează Daniel Goinic, directorul Programului drepturile Omului, CRJM.
Legea Republicii Moldova prevede acțiune în regres, așa cum se numește procedura de sancționare disciplinară a vinovaților pentru condamnările la CEDO, însă aceasta este rar aplicată de Guvernul Republicii Moldova, susține Vadim Vieru, avocat Promo-LEX.
„Este și aspectul de acțiune în regres, persoanele care se fac vinovate de condamnarea Republicii Moldova la CEDO să fie trase la răspundere civilă în sensul să recupereze prejudiciile care au fost achitate de Republica Moldova ca rezultat al condamnării la CEDO, iar aceasta a fost cauzată de lipsa de profesionalism ale acestor persoane”, a adăugat avocatul.
Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru spune că autoritățile sunt hotărâte să aplice acțiunea în regres.
„Avem o listă de câteva acțiuni pentru a înainta acțiunile de regres prin intermediul agentului guvernamental și către instituțiile relevante din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, a Procuraturii pentru a se lua măsuri pentru a verifica sub aspect disciplinar și sub alte măsuri constatate”, afirmă ministra Justiției.
Numărul încălcărilor dreptului la un proces echitabil este urmat de arestările nemotivate sau contrare legii și aplicarea torturii, inclusiv condițiile proaste de detenție, cărora le revin 180 de încălcări și respectiv 105 de violări ale drepturilor omului.
„Problema cea mai mare și sistemică a Republicii Moldova este Penitenciarul nr.13, aici din Chișinău, care de fapt, trebuie demolat. Noi am calculat că doar pe condiții proaste de detenție și doar în Penitenciarul nr.13, Republica Moldova a achitat peste 400 de mii de euro”, subliniază reprezentantul CRJM Daniel Goinic.
„Situația din domeniul penitenciar este o problemă moștenită din perioada sovietică. Evident că statul preferă să investească în alte domenii, reieșind din capacitățile bugetare decât în penitenciare. Cu toate acestea, în penitenciare sunt oameni care trebuie să beneficieze de demnitate și onoare, chiar dacă sunt condamnați pentru comiterea unei infracțiuni”, menționează juristul Promo-LEX Vadim Vieru.
În anul 2008, parlamentarii au votat un proiect de lege pentru construcția unui nou penitenciar în Chișinău, cu statut de izolator de urmărire penală care urma să substituie Penitenciarul nr.13, iar trei ani mai târziu, au fost inițiate discuții cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei cu scopul finanțării proiectului de construcție. Guvernul anunța că noul penitenciar va costa 44,5 milioane de euro, dintre care 39 de milioane de euro ar reprezenta un împrumut și încă un milion de euro - un grant, ambele de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Ministra Justiției, Veronica Mihalov-Moraru spune că lucrurile încep să se miște în acest sens.
„Noul penitenciar este în continuare o prioritate absolută pentru noi. Construcția acestuia a stagnat din cauza și a pandemiei, dar și ca urmare a creșterilor prețurilor, inclusiv a facturilor pe energie și a materialelor de construcție s-a creat un mare deficit bugetar. Astfel încât, noi pe parcursul acestui an, împreună cu Banca Europeană și împreună cu alți donatori am încercat să identificăm mijloace suplimentare pentru acoperirea acestui deficit”, subliniază Veronica Mihalov-Moraru.
Lista încălcărilor constatate de CEDO nu se reduce doar la neasigurarea unui proces echitabil sau la arestări nemotivate. Potrivit Centrului de Resurse Juridice din Republica Moldova, printre cele mai încălcate drepturi se numără cel la libertate și siguranță, cu o cotă de aproape 15 la sută. Acesta este urmat de dreptul la respectarea vieții private și de familie care reprezintă peste 6 procente din totalul încălcărilor, iar încălcarea dreptului la viață constituie aproape 3%.
