Cultură

Persoanele cu dizabilități de vedere și auz vor avea acces egal la patrimoniul cultural din Sala Casa Mare a MNEIN

Persoanele cu dizabilități de vedere și auz vor avea acces egal la patrimoniul cultural din Sala Casa Mare a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală (MNEIN). Aici a fost lansată expoziția și proiectul inițiat de Alianța INFONET în cooperare cu mai mulți parteneri.

facebook/ MNEIN
Sursa: facebook/ MNEIN

Astfel, exponatele vor fi însoțite de coloana sonoră în format audio-descripție în limbile română, ucraineană, engleză, franceză, italiană și rusă, precum și de înregistrări video cu limbaj mimico-gestual.

Textele despre exponatele din Sala Nunta au fost pregătite de angajații Muzeului Național de Etnografie, după care a urmat o serie de adaptări pentru persoanele cu dizabilități.

facebook/ MNEIN
Sursa: facebook/ MNEIN

„Noi am tradus acel mesaj, am făcut audio-descripția, le-am adaptat pentru persoanele cu deficiențe de vedere și l-am tradus în limbajul mimico-gestual și, respectiv, am generat un cod pentru fiecare fișier”, a declarat Victor Koroli, director al Alianței INFONET.

Beneficiarii sunt nerăbdători să descopere comorile din muzeu.

„Este un drept pe care noi ca cetățeni îl merităm și avem dreptul să beneficiem la fel ca și ceilalți cetățeni. Tehnologia a însemnat pentru noi o salvare. Sunt curios să cunosc această expoziție”, a spus Ion Ceban, beneficiar.

facebook/ MNEIN
Sursa: facebook/ MNEIN

„Tehnica audio-descripție, adică tot ce vedem noi, ei văd prin ochii minții, așa cum ai vedea un meci de fotbal la radio, este povestit după o anumită tehnică în funcție de ce se află în sală. Pentru persoanele cu deficiențe de auz avem realizată o translație video mimico-gestuală”, afirmă directorul adjunct al MNEIN, Elena Cojocari.

„Surzii la noi în țară n-au acces la informație. E una să vezi și alta e să înțelegi și este foarte util că noi am descifrat această expoziție în limbajul mimico-gestual și această expoziție a devenit accesibilă pentru persoanele cu deficiențe de auz”, relevă translatorul mimico-gestual, Ala Vargan.

facebook/ MNEIN
Sursa: facebook/ MNEIN

Traducerea textelor în șase limbi aduce plusvaloare proiectului.

„E un model de dezvoltare durabilă, când o soluție propusă pentru persoane cu deficiențe este valabilă pentru turiști, vorbitori de engleză, ucraineană, franceză, italiană”, menționează Victor Koroli, director INFONET.

Ion Balan, împreuna cu două colege de la Liceul Teoretic din Ștefănești, raionul Florești, a realizat o aplicație mobilă pentru muzee.

„O colecție de muzee, oricine are posibilitatea să trimită datele despre muzeul din localitate și noi le includem în aplicația noastră”, spune Ion Balan.

Iar protoiereul Viorel Cojocaru de la Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, Mitropolia Basarabiei, a relatat despre experiența deloc ușoară de a oficia slujbe religioase în limbaj mimico-gestual.

„Există diverse dialecte de limbaj mimico-gestual în Republica Moldova, eu am învățat la început limbajul românesc, este o diferență mare de acesta din R. Moldova, unde se utilizează limbajul rusesc. Cunoscând tehnica semnului, încercăm să ne adaptăm, să fim sprijin și ajutor acestor persoane cu deficiențe”, a precizat părintele Viorel Cojocaru.

Proiectul „Acces egal, bazat pe drepturile omului, al persoanelor cu dizabilități de vedere și auz la patrimoniul cultural” a fost realizat cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii.

facebook/ MNEIN
Sursa: facebook/ MNEIN

Citește mai mult