Interviu ÎN CONTEXT// Alexandru Bot: Comisia de Pre-Vetting a punctat mai multe vicii pe care le are reforma justiției
Intențiile Vetting-ului din justiție sunt bune, mai puțin și realizările. Și aici sunt de menționat consecințele pe care le-a generat o altă procedură conexă, cum ar fi Pre-vetting-ul, iar hotărârile din luna august au invalidat mai multe soluții, în timp ce multiple proceduri adoptate de către Comisie au punctat mai multe vicii pe care le are această reformă din sistem. Opinia aparține expertului în justiție și drept, Alexandru Bot, și a fost exprimată în cadrul emisiunii „În Context” de la Moldova 1.
Vedeți în continuare textul interviului.
Radu Osipov: Bună seara. Așadar, acest Vetting cât de mult poate schimba modul în care se face dreptate în Republica Moldova? Credeți că este susținut în interiorul sistemului și cât de important e să fie o procedură credibilă?
Alexandru Bot: Vă pot spune cu certitudine că este susținut din afara sistemului. Chiar săptămâna trecută am avut o întâlnire cu reprezentanții Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului din cadrul OSCE, care au vrut să audă o părere din partea societății civile vizavi de acest procedeu. Ei văd cu ochi buni acest procedeu, în sensul în care e un început bun pentru epurarea sistemului. Respectiv, au vrut să audă reacțiile noastre, de la cei care cumva analizează cu ochi critici această reformă.
Dar vă pot spune cu certitudine că intențiile sunt bune, mai puțin realizările. Și aici permiteți-mi să vă aduc aminte despre acele consecințe pe care le-a generat o altă procedură conexă, cum ar fi Pre-vetting-ul. Mă refer la acele hotărâri din august, anul curent, care, de fapt, au invalidat mai multe soluții, mai multe proceduri adoptate de către Comisie și au punctat mai multe vicii pe care le are această reformă. Vicii care, cu siguranță, vor genera probleme și pe viitor, în sensul în care nu cred că vor fi toți satisfăcuți de soluțiile oferite.
Radu Osipov: Vă referiți la amânarea alegerilor pentru Consiliul Procurorilor?
Alexandru Bot: Asta e o consecință colaterală. Mă refer la ideea că însăși Curtea Supremă de Justiție a invalidat soluțiile date de Pre-vetting, cu referire la faptul că procedurile adoptate de către această comisie și, în egală măsură, aceasta se referă și la Comisia de Vetting, nu sunt clare. Doi, au făcut referire la anumite legi, cum ar fi Codul administrativ, în condițiile în care legile acestea speciale referitoare la Comisia de Pre-vetting și Comisia de Vetting zic clar că această lege, acest Cod nu este aplicabil procedurilor de pe interior.
Or a apărut întrebarea: bine, dacă această lege, care este una amplă, de altfel, nu este aplicabilă procedurilor interne și Comisia de Vetting și Pre-vetting nu urmează să fie catalogată drept autoritate administrativă, atunci, ce sunt ele?
Deci nu poate exista o entitate ca fiind nimic și nu poate activa această entitate în baza unor proceduri abstracte, care nu sunt definite de o lege concretă. De aceea și experții de pe exterior, dar și vocile din interior, vorbesc despre necesitatea clarificării și reglementării mult mai minuțioase a acestor proceduri.
Radu Osipov: Există poate o justificare pentru aceste scăpări? Poate presiunea publică care generează, poate, și graba cu care se face această reformare, mai ales că suntem în pragul unei decizii pentru deschiderea negocierilor.
Alexandru Bot: Noi suntem de fapt, în situația în care acum realizăm o promisiune politică. Da, cu siguranță, această promisiune trebuia îndeplinită, indiferent de cine se afla la guvernare. Justiția, mai bine zis lipsa ei, în Republica Moldova este o problemă și o problemă gravă. Doar că, repet, modalitatea în care această reformă, această epurare de sistem urmează să se realizeze lasă de dorit. Lasă mult de dorit, în condițiile în care criteriile definite de această procedură de fapt nu sunt clare pentru nimeni.
De ce un candidat este unul eligibil, și altul - nu, în acest moment, încă nu este clar. Și în acest sens avem experiența de fapt rea a Pre-vetting-ului. Mă iertați că punctez acest lucru, dar într-adevăr, este o experiență rea, în condițiile în care mulți au rămas nedumeriți. De ce o parte din candidați au trecut pragul eligibilității, alții - nu? În condițiile în care, dacă ne uităm pe fiecare interviu în parte, am avut exemple foarte stranii despre faptul ce dorea să afle Comisia de la acel candidat. Unul era întrebat de ce în perioada studenției a importat 20 de motociclete, altul, mai nou, este întrebat cât timp a petrecut la maică-sa acasă în ultimul an. Ceea ce nu este indicat. Eu, ca jurist, nu înțeleg.
Radu Osipov: Unii critici din interiorul sistemului revendică anume aceste chestiuni că ar fi o procedura intruzivă în viața privată. Dar v-am întrebat și de rezistență și despre presiunea politică pentru că președinta Sandu, partidul de guvernare au făcut această promisiune, și-au asumat-o public reforma. Este justificată într-un anumit fel intervenția politicului iată la limită, parcă. Și care e garanția că va fi o singură dată acum și nu se va repeta în viitor?
Alexandru Bot: Garanții de acest gen nu avem. Dacă acum o să acceptăm această intervenție a politicului, de fapt, vom crea un precedent destul de periculos pentru viitoarele, scuzați de expresie, epurări ale sistemului. Și atunci ne vom pune întrebarea, am eliminat persoane competente și bune sau am eliminat persoane toxice din sistem?
Deci până la acest moment trebuie să ne rezumăm doar la acele opinii care au fost formulate de către Comisia Pre-vetting, care spune că candidatul ăsta este bun să fie judecător sau să fie membru al Consiliului Magistraturii, altul nu este bun. Da? În condițiile în care, iarăși din rapoartele Comisiei, nu înțelegem exact care sunt criteriile de evaluare a acestora. De aceea intervenția politicului este nedorită. Deci, dimpotrivă, politicul trebuie să se concentreze asupra creării mecanismelor suficiente ca atunci când orice candidat va fi evaluat, în primul rând, să știe în baza căror criterii este evaluat. În al doilea rând, să știe cu certitudine ce finalitate va avea aceasta.
Radu Osipov: Dacă este lăsat sistemul singur să se curețe, va ajunge la această soluție? Pentru că ajungem la un moment dat într-un cerc vicios, când toți își doresc reformarea justiției și, în același timp, toți o critică pentru că, iată, este totuși o presiune politică pe sistem.
Alexandru Bot: De asta și vă punctam că, în condițiile în care noi avem proceduri neclare, de fapt, celor care sunt toxici din sistemul respectiv le turnăm apă la moară pur și simplu. Da? Le dăm argumente în plus ca să-și câștige locul sub soare și să rămână în acest sistem. De ce? Fiindcă ori de câte ori o soluție a Comisiei de Pre-vetting sau a Comisiei de Vetting nu te va avantaja ai suficiente argumente deja prezente în această procedură pentru a câștiga procesul în fața unei instanțe, care, să fim sinceri, este controlată și compusă din colegii acestor persoane.
Radu Osipov: Vreau să vă întreb, care va fi rolul Curții Supreme de Justiție, pentru că, în paralel cu evaluarea, ar trebui transformată Curtea Supremă de Justiție într-o Curte de Casație, care să examineze dosarele, să aprobe sau să dezaprobe deciziile instanțelor inferioare prin precedente. Ce înseamnă mai exact acest lucru?
Alexandru Bot: Acest lucru ar însemna că Curtea Supremă de Justiție, de fapt, va fi transformată într-o Curte care analizează per general probleme de gravă legalitate sau probleme de importanță națională, cazuri de rezonanță și așa mai departe. Legea care a reformat Curtea Supremă de Justiție deja a fost adoptată. Doar că nu vă pot spune cu certitudine care este efectul practic al acestor modificări.
Radu Osipov: Deci le vom vedea după evaluare?
Alexandru Bot: Vom vedea după evaluare, dar eu nu cred că evaluarea va da răspuns, la cât de calitativ lucrează Curtea Supremă de Justiție. Va da răspuns, deci, analiza acelor recursuri în funcție de când va deveni Curtea pe deplin funcțională, dar ea deja este funcțională, bine, lucrează anevoios, tergiversează dosarele din simplul motiv că nu există acum oameni suficienți să acopere un asemenea volum de dosare.
Dar ideea e că acești oameni trebuie să evalueze deja dosarele, fie ele civile, penale, de oricare altă natură, deci cu referire la anumite temeri foarte-foarte, foarte restrânse. Deci în prezent noi nu avem încă soluții practice care să zică că acest dosar este de importanța Curții Supreme de Justiție și altul nu. În condițiile în care din 2014, dacă nu greșesc, am avut la nivel practic o limitare destul de accentuată de acces la Curtea Supremă de Justiție și aici mă refer la procedurile de admisibilitate. Dacă o să analizați statistica de până la 2014, o să vedeți un lucru foarte interesant.
Majoritatea dosarelor care ajungeau la Curtea Supremă de Justiție erau declarate inadmisibile, deci inadmisibilitatea era o excepție. Acum, dimpotrivă, admisibilitatea unui dosar sau unui recurs este o excepție. Și, scuzați-mă că vă spun ca un practician, îți faci cruce și te rogi la Dumnezeu, ca să treci cel puțin prima această etapă de admisibilitate ca dosarul tău să fie discutat într-un format mai larg la Curtea Supremă de Justiție. Or acum reforma și-a propus să restricționeze și mai mult acest procedeu.
Radu Osipov: Domnule Bot, vorbeați despre oameni. Faptul că Curtea Supremă de Justiție se deschide mai multor bresle din sistemul justiției ar putea fi o soluție pentru a preveni aceste tergiversări, mai ales că sunt cazuri de rezonanță care nu au încă o soluție?
Alexandru Bot: Vorbeam anterior că Curtea Supremă de Justiție și-a îngustat obiectul de activitate. Dar asta presupune că instanța cea mai importantă sau instanțele cele mai importante în această țară urmează să devină Curțile de Apel: cea de la Bălți, Cahul, Chișinău. Respectiv, Curtea Supremă de Justiție nu știu cum se va schimba la față, în condițiile în care avem o lege atât de restrictivă. Și vorbeam anterior că rezultatele practice urmează să se arate în timp și eu nu exclud că poate aceste rezultate vor fi de natură să genereze necesitatea unei noi reforme, unei noi schimbări la nivel de Curtea Supremă de Justiție.
Radu Osipov: Vă mulțumesc mult pentru răspunsuri și vă mai așteptăm ÎN CONTEXT.
Alexandru Bot: Mulțumesc.
