Tradiție și modernitate: La Chișinău a avut loc ediția aniversară a Târgului Național "Covorul Dorului"
Cea de-a 10-a ediție, aniversară, a Târgului Național "Covorul Dorului" a reunit numeroși meșteri populari, expoziții, ateliere și recitaluri folclorice. Evenimentul, atât de așteptat și apreciat de numeroșii vizitatori, care au inundat Muzeul Național de Etnografie, este consacrat scoarței - element al culturii tradiționale românești, înscris la 1 decembrie 2016 în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.
De drag de covorul din străbuni, Ecaterina Popescu a reînviat tradiția la Clișova, Orhei, cândva o vestită vatră de meșteșugărit. A improvizat la târg un adevărat atelier unde participanții de la mic la mare munceau la diferite etape de creare a covorului.
„Avem în atelier și mulți copii și suntem interesați să le transmitem și lor. - Este important să fie perpetuată tradiția? - Sigur! Cu atât mai mult că ne pregătim să intrăm în marea familie europeană unde trebuie să avem identitatea noastră, cultura tradițională frumoasă”, spune meșterița populară Ecaterina Popescu.
O altă cunoscută meșterița - Tatiana Popa din Palanca, Călărași, - ajuta o elevă din localitate să descopere tainele țesutului covorului în bumbi.
„Sunt unica care am descoperit tehnologia. Are o continuitate frumoasă și continuitate în modernitate. Un designer din Berlin a folosit elementele covorului nostru pentru decorul vestimentației moderne. De atunci noi facem bondițe, elemente de decor vestimentar”, spune Tatiana Popa.
Scoarțe deosebite au fost etalate în cadrul expoziției-concurs "Covorul moștenit de la bunica". Premiul întâi i-a revenit Elenei Lazarev, care a adus la muzeu "Cupa de împărtășanie".
„Cupa de împărtășanie este un covor tradițional la noi în Vorniceni. Se pune la picioarele mirilor când se cunună. E covorul bunicii și ne mândrim cu el”, spune Elenei Lazarev.
Gazda evenimentului, Muzeul Național de Etnografie a scos din lada de zestre 30 de piese din centrul Moldovei.
„Un câmp negru cu multe flori, cam așa putem caracteriza scoarța de Centru. Este dominată de elemente florale, cocoșul, spirala, vârtelnița. Suntem la o ediție aniversară, a 10-a ediție și este o bucurie pentru noi”, spune directorul muzeului, Petru Vicol.
Meșterii populari au urcat pe podium, le-au fost înmânate certificate de acordare a titlului onorific "Purtător de Tezaur Uman Viu", precum și trofee, diplome de excelență.
„Pentru mine această titulatură este de rang înalt, adică, se văd rezultatele mele după atâția ani de muncă, se văd acei copii cu care lucrez zi de zi”, spune meșterița populară Parascovia Pasat.
„Mă bucur mult fiindcă am lucrat cu sufletul înaripat pentru portul popular. Dacă nu eram să brodez, aveam să țes. Este tot din suflet”, spune meșterița Silvia Antohi.
„Sunt foarte mulți oameni, foarte mulți tineri, sunt oameni entuziasmați. Asta vorbește despre faptul că scoarța noastră tradițională capătă o valoare tot mai mare. Trebuie să fim noi primii care apreciem, care prețuim, care trăim cu aceste valori”, a subliniat ministrul Culturii, Sergiu Prodan.
„Îmi place tot ce-i legat de tradiția noastră. Și covorul ca și orice alt patrimoniu ne spune atâtea povești, atâtea culori și atâtea emoții sunt, și îmi dau seama că-i foarte mult de lucru”, menționează fotograful Victor Organ.
„Foarte frumoase, bine că le-au păstrat la muzeu, oamenii le mai au și acasă. Și eu am unul vechi. Eu sunt din Vărzărești, Nisporeni, unde chiar se făceau covoare la mănăstire și o măicuță de la noi a luat loc bun la o expoziție din București”, spune pensionara Tamara Bînzari.
În spiritul sărbătorilor de iarnă au fost și recitalurile colectivelor folclorice din țară, care au bucurat vizitatorii cu alte dimensiuni și valori ale culturii noastre tradiționale.
