Interviu ÎN CONTEXT// Cristian Pîrvulescu: Plebiscitul este necesar în condițiile unui război hibrid de sabotare a parcursului european al țării
Comisia de la Veneția recomandă separarea scrutinelor, dar în acest moment un plebiscit este necesar atunci când nu există alte opțiuni în condițiile unui război hibrid care are drept obiectiv sabotarea parcursului european al Republicii Moldova. Referendumul va arăta cine este antieuropean.
Politologul român, Cristian Pîrvulescu, a mai explicat în cadrul interviului oferit în emisiunea „ÎN CONTEXT” de la Moldova 1 că lupta se va da pentru treimea indecisă de alegători, iar moldovenii din diasporă sunt cei care vor înclina balanța.
Găsiți mai jos textul interviului.
Radu Osipov: Domnule Pîrvulescu, vă mulțumesc pentru că ați acceptat să discutăm. Așadar, cel mai probabil vom avea, la toamnă, în Republica Moldova, Referendum și alegeri prezidențiale în aceeași zi. Cât de oportun și de corect ar fi acest exercițiu democratic?
Cristian Pîrvulescu: Dacă ne-am uita la alegerile americane, am spune că este modelul american. Pentru că în Statele Unite toate alegerile se desfășoară în aceeași zi, mai precis în luna noiembrie, în fiecare an în luna noiembrie, în prima zi de marți de după a doua zi de luni din luna noiembrie. Deci, undeva între 3 și 9 noiembrie se desfășoară alegeri. Și atunci americanii votează atât la nivel local, la nivelul statului, cât și la nivel federal.
Pe de altă parte, în Europa avem Comisia de la Veneția pe care de atâtea ori în Republica Moldova ați invocat-o și ați ascultat-o. Iar Comisia de la Veneția, care este o instituție a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, din care Moldova face parte ca multe alte state. Comisia de la Veneția a elaborat în urmă cu un deceniu, ceva mai bine, un ghid de bune practici electorale. Și în acest ghid de bune practici electorale, care este o recomandare, și această recomandare a fost asumată de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, deci putem spune, Consiliul Europei susține că alegerile trebuie diferențiate pentru a nu face confuzii.
Pentru că atât alegerile naționale, locale, parlamentare, prezidențiale, în măsura în care există alegeri prezidențiale, cât și referendumul. Pentru că referendumul presupune un alt tip de comportare. Dar, pe de altă parte, procedura la care recurge în momentul de față majoritatea din Republica Moldova este o procedură, aș putea spune, foarte sigură pentru că referendumul simplifică enorm discuțiile.
Deci, va fi o dezbatere între pro și anti Europa în funcție, evident, și de ce se va întâmpla în lunile care au mai rămas până atunci. Probabil, se va întâmpla undeva în luna octombrie acest eveniment. Mă rog, asta înseamnă mai devreme. Data trecută, în 2020, alegerile prezidențiale, primul tur a fost pe 1 noiembrie 2020. Acum, probabil, va fi puțin mai devreme.
Și nu e o idee rea, din punctul meu de vedere, să le despărțiți cât mai mult de alegerile americane. Pentru că cele mai importante alegeri din acest an electoral în care vor fi alegeri în întreaga lume, deci se vorbește de aproape 4 miliarde de oameni care vor vota, puțini dintre ei în țări democratice, cele mai importante sunt cele americane. Iar cele americane vor crea cu siguranță efecte și în Republica Moldova pro și contra și așa mai departe. Cu cât alegerile vor fi mai apropiate, cu atât va conta mai mult.
Vă aduc aminte că, data trecută, în 2020, au fost practic în mare măsură ocultate alegerile americane. Dacă la primul tur n-a contat foarte mult, la al doilea tur a contat enorm de mult. Alegerea doamnei Sandu a fost remarcată de presa internațională, dar discuțiile în jurul disputei dintre Biden și Trump au fost mult mai importante. Așa că e mult mai bine pentru Republica Moldova să facă alegerile înainte, iar dacă face și referendum, acesta va fi un levier care va crește prezența la vot, pe de o parte, și va crește și participarea subiectivă a alegătorilor.
E o tehnică, care este folosită de multă vreme. De Gaulle, spre exemplu, o folosea în Franța pentru a putea obține majoritățile de care avea nevoie. Și ne putem gândi că o consecință politică a unui succes al acestei tactici, al acestui mecanism ar fi că va schimba raporturile de forțe în interiorul societății moldovenești, între pro europeni și anti europeni, pentru alegerile parlamentare care urmează să aibă loc în 2025. Deci pentru cei care se află la guvernare există, evident, o serie de avantaje.
Radu Osipov: Sondajele arată practic întotdeauna o majoritate pro aderare 50 la sută plus. Probabil, cel mai mare punctaj a fost în 2021, înainte de alegerile parlamentare, când opțiunea pro aderare a depășit 60 la sută și s-a apropiat de 70 de procente. Care este probabilitatea ca acest referendum să treacă acum?
Cristian Pîrvulescu: Evident, validarea referendumului este esențială. Dar, așa cum am făcut experiența deja în România, acest mecanism a fost folosit de președintele Băsescu, dar și de președintele Iohannis la alegerile europene din 2019. Și atunci efectul a fost incredibil. În general, la alegerile pentru Parlamentul European, în România, prezența este redusă la vot. Am avut un 2007, 2009, în 2014. În 2019 faptul că s-a desfășurat un referendum la aceeași dată a crescut prezența extraordinar de mult, aproape cu 20 de procente. A fost o prezență de peste 50%, în condițiile în care, oricum, în România referendumul se validează la o prezență a 30 la sută din totalul alegătorilor înscriși. Deci există un risc, dar cred că s-au făcut toate calculele.
Pentru că, într-adevăr, chiar dacă majoritatea celor care se prezintă la vot vor vota pentru aderare. Dacă nu este validat, atunci se va considera că există o majoritate nevăzută a moldovenilor care nu s-au exprimat și care sunt, de fapt, împotrivă. Există, deci un risc. Evident, există un risc, dar totul va depinde de campania pentru referendum și campania pentru referendum va fi o campanie pentru sau împotriva Uniunii Europene.
Cu discuții legate de avantaje, deci va face ca personalizarea campaniei pentru alegerile prezidențiale în jurul doamnei Sandu, care va fi probabil atacată vehement în cele câteva luni, nouă luni, care mai sunt până la alegeri să nu mai fie atât de expusă. Deci totul se va purta în jurul Europei.
Societatea moldovenească este împărțită, dar cei care sunt nehotărâți sunt ei dispuși să accepte riscul unei Moldove care să fie controlată de Rusia? Iată o întrebare la care vom răspunde imediat după ce referendumul se va fi încheiat. Pe de altă parte, poate fi manipulat un astfel de mecanism și războiul hibrid care se dă neîncetat în Republica Moldova și în mintea fiecăruia dintre cetățenii Moldovei, poate să creeze unele disfuncții. Mi-e greu să spun acum cât poate conta. Dar, da! Pentru că e riscul, că se votează cu DA sau NU.
Vă aduceți aminte Brexit-ul? Știm foarte bine cât și cum s-a intervenit prin metode tipice ale Cambridge Analytica și au făcut ca mulți oameni să voteze Brexit, deși n-ar fi făcut-o înainte. De asta, vă spun, campania va juca un rol important chiar și în Republica Moldova.
Pe de altă parte, ca și la prezidențiale, și la referendum votul diasporei va conta foarte mult. Și cred că în ceea ce privește votul diasporei, cel puțin al diasporei care se află în Uniunea Europeană, nu avem foarte multe dubii, și poate înclina balanța într-o direcție sau alta. Pentru că vorbeați de sondaje. Sondajele măsoară în general ceea ce se întâmplă cu cei care sunt în Republica Moldova, nu măsoară și diaspora. Or diaspora moldovenească este extraordinar de importantă. Vorbim de 30 la sută din populație sau poate chiar mai mult care este în afara granițelor.
Radu Osipov: În perspectiva alegerilor parlamentare și în contextul în care partidul susținut de președinta Sandu, Partidul PAS de la guvernare, s-a erodat, totuși, în acești ani, va fi oarecum presată clasa politică proeuropeană de rezultatele acestui referendum?
Cristian Pîrvulescu: Absolut. Asta este ceea ce intenționează doamna Sandu să aibă pentru că, evident, atuurile pe care le-a avut inițial, în 2021, după victoria categorică a PAS-ului în alegerile parlamentare au dispărut. A început războiul din Ucraina. Situația s-a complicat, dar, chiar dacă au dispărut, Moldova a reușit să reziste, în condițiile cu totul speciale. Și, mai mult decât atât, Moldova a ajuns să fie cunoscută. Astăzi, dacă vorbiți despre Moldova, va fi automat asociată doamnei Sandu și vor exista mai degrabă cuvinte bune despre Moldova, uneori chiar mai bune decât despre România, între noi fie vorba.
Deci, va conta foarte mult referendumul, în condițiile în care va recâștiga mandatul și pe calculele pe care le facem credem că are șanse să recâștige mandatul, îi va da instrumentele să poată în continuare să joace un rol. Pentru că, fără o majoritate parlamentară, știți foarte bine, că președintele Moldovei este un spectator. Cu siguranță, opoziția va fi împotrivă. Mă aștept ca opoziția moldovenească să fie vehement împotriva acestui lucru, ceea ce face parte din calculul inițial. Pentru că, fiind împotrivă, va părea că este împotriva integrării europene a Moldovei. Și știți, bătălia în Moldova nu este pentru treimea prorusă sau treimea proeuropeană, ci pentru cei care se află la mijloc, care reprezintă 1/3 din electorat și care sunt în mare măsură influențați de dezbaterile de genul celei care va începe acum.
Aderarea la Uniunea Europeană nu este o alegere geopolitică, nu e NATO. Este vorba despre, pur și simplu, aderarea la o organizație care presupune un anume tip de relații economice. Piața comună, pe baza căreia s-a construit Uniunea Europeană, asta era. Deci, discutăm în principal despre avantajele economice. Sigur că există și niște decizii politice, care se transferă la Bruxelles. Dar sunt în domeniile, în special, legate de economie, iar aici avantajele sunt evidente.
Problema referendumului. Mulți spun că referendumul este chintesența democrației. Nu sunt dintre cei care cred lucrul ăsta, din contra. Referendumul de când există - plebiscit sau cum vreți să-l numiți - a fost folosit de obicei de lideri care voiau să obțină majorități artificiale. V-am dat exemplul lui de Gaulle, dar în istoria Franței Napoleon al III-ea, spre exemplu, a instalat imperiul printr-un plebiscit. De ce? Pentru că, reducând o problemă complicată la un răspuns simplu, DA sau NU, nu face decât să complice discuția democrată. Or democrația nu este un răspuns cu DA sau NU, este un compromis.
Doar că în Republica Moldova, s-a văzut cât se poate de clar în ultimii ani, compromisul este imposibil. Folosirea acestei metode pe care noi o numim majoritaristă, în sensul că creează o majoritate care majoritate legitimează poziția guvernării. Folosirea unui astfel de mijloc devine importantă, ba chiar necesară atunci când nu există alte resurse.
Radu Osipov: Domnule Pîrvulescu, vă mulțumesc mult pentru lămuriri.
Cristian Pîrvulescu: Eu vă mulțumesc. Mi-a făcut ca de obicei plăcere.
