La AMTAP s-a desfășurat conferința publică „165 de ani de la Unirea Principatelor"
Sala „Unirea” de la Academia de Muzică, Teatru, Arte Plastice (AMTAP) din Chișinău a fost spațiul simbolic în care s-a desfășurat astăzi conferința publică „165 de ani de la Unirea Principatelor", eveniment crucial pentru formarea statului unitar român.
Conferința a fost organizată de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” în colaborare cu AMTAP și în parteneriat cu Universitatea de Stat din Moldova.
Balada lui Ciprian Porumbescu a fost preludiul conferinței publice despre aniversarea Unirii Principatelor Române, eveniment important, în viziunea istoricilor, pentru supraviețuirea României ca stat independent.
„E Mica Unire, dar evenimentul e mare, în continuare se proclamă regalitatea. Deja statutul acestei țări nu mai permite ca ea să fie sfâșiată în bucăți de vecinii săi. Asta a însemnat, în primul rând, Mica Unire: ruperea acestei tendințe care ar fi dus spre dispariția politică. De aici, deja, ca nucleu, răsare ce vine în perspectivă ca Marea Unire”, a subliniat prof. univ. dr. habilitat Emil Dragnev.
Actul Unirii de acum 165 de ani este o filă de aur în istoria românilor, dar, totodată, și în istoria universală.
„Datorită revoluției franceze, în politica europeană își face apariția principiul naționalităților. În acest context, principatele române au știut să beneficieze de această deschidere. Din această perspectivă largă națională, dar și europeană, privim astăzi acest eveniment epocal”, a menționat directorul Institutului de Istorie, Gheorghe Cojocaru.
„Sub domnia lui Alexandru Ioan-Cuza încep niște reforme care au constituit întărirea, în special, a identității naționale a Basarabiei, care a dus la Unirea din 1918”, a punctat Eugen Tudor Sclifos, șef de secție la Institutul de Istorie.
La conferință au participat profesori, elevi, dar și studenți, care au un interes deosebit față de Mica Unire.
„Ecourile și modul în care s-a produs acest eveniment a avut o importanță și o influență definitorie asupra modului în care au decurs în continuare curentele de Unire în interiorul poporului român”, a declarat Monica Babuc, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”.
„În viziunea mea, acest eveniment are un impact extraordinar, a însemnat un pas, un salt spre evoluția socială, culturală, economică”, afirmă Evelina Colesnic, elevă din Cojușna, municipiul Chișinău.
„Un eveniment major care a pus bazele României moderne. Știm că din 1862 s-a numit statul România, iar, prin reformele promovate de Alexandru Ioan-Cuza, țara a devenit mai prosperă și s-a realizat în toate domeniile”, relevă profesoara Diana Vacaraș, din Cojușna, municipiul Chișinău.
Mica Unire va fi marcată la Chișinău printr-o suită de evenimente ce vor avea loc la Academia de Științe și la Biblioteca Națională.
În bisericile și mănăstirile subordonate Mitropoliei Basarabiei vor fi oficiate servicii divine.
