Internațional

Doi ani de război în Ucraina// Cum a evoluat conflictul din prima zi și până în prezent. Cronologia evenimentelor

Acum doi ani, în dimineața zilei de 24 februarie, Rusia a atacat Ucraina, declarând că începe o „operațiune militară specială” de eliberare. De atunci, în țara vecină a început un război sângeros care durează până în prezent, cu sute de mii de oameni morți și răniți, milioane de refugiați, cu localități și infrastructură distruse. Republica Moldova și statele UE condamnă cu fermitate războiul de agresiune brutal al Rusiei împotriva Ucrainei și anexarea ilegală a regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporijia și Herson ale Ucrainei.

Disensiunile dintre Ucraina și Federația Rusă s-au accentuat în 2008, cînd la summitul de la București, NATO și-a declarat deschiderea pentru a primi Ucraina în rândul membrilor săi, fără a se fixa o dată concretă de aderare. Ideea a fost contestată de Vladimir Putin care și-a exprimat dezacordul față de o eventuală aderare, iar 8 ani ani mai tîrziu Ucraina rămânea fără Crimeea, după ce soldați ruși fără însemne au pătruns în peninsula ucraineană pe care Moscova a anexat-o în martie 2014.

În paralel, forțele paramilitare ruse au reușit mobilizarea populației în zona minieră din Estul Ucrainei, unde regiunile Lugansk și Donbas s-au autoproclamat ,,republici populare” cerând Federației Ruse acceptarea acestor teritorii în componența sa.

De la începutul războiului din 2014 și până la sfârșitul anului 2021, situația din zonă a decurs fără schimbări majore iar declanșarea unei noi crize între cele două țări a avut loc la sfârșitul anului 2021 când Rusia a trimis 100.000 de soldați în apropierea zonei de frontieră ruso-ucraineană.

Pe 24 februarie 2022, președintele rus Vladimir Putin anunța declanșarea unei „operațiuni militare speciale”, cu scopul să „demilitarizeze” și să „denazifice” țara vecină și să preia rapid controlul politic asupra Kievului.

Țara a fost atacată din 3 părți și s-au auzit explozii la Kiev, Harkov, Livov, Mariupol, Odessa și Donbas. Între timp, Mariupolul a fost puternic bombardat, iar oțelăria Azovstal a oferit adăpost pentru zeci de civili și a devenit fortăreața regimentului Azov, un simbol al rezistenței ucrainene sub bombardamentele rusești. La 31 martie 2022, armata ucraineană a recucerit Bucea, o localitate aflată la 60 de km de Kiev, și în care rușii au comis cel mai mare masacru, iar bătălia de la Azovstal s-a încheiat în luna mai.

La un an după ce Vladimir Putin a declanșat cel mai mare război de agresiune în Europa de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, Ucraina a demonstrat că a rezistat cu mult peste așteptări. În octombrie Kremlinul și-a schimbat tactica și strategia de război, numită „operațiune militară specială”. Atacurile au fost îndreptate spre infrastructura civilă și critică, lăsând majoritatea orașelor fără curent electric, apă și canalizare în preajma iernii.

Anul 2023 a început cu mari speranțe pentru Ucraina, după ce a fost anunțată pregătirea și desfășurarea unei contraofensive, care își propunea ca, în câteva luni, armata ucraineană să ajungă la granița cu peninsula Crimeea și la țărmul Mării Azov.

La începutul lunii iunie barajul de la Kahovka a fost aruncat în aer iar zeci de localități au fost inundate, mai mulți oameni au fost declarați dispăruți. Lupte s-au dat și în Marea Neagră unde ucrainenii cu ajutorul rachetelor și a dronelor maritime, au respins armata rusă și au deschis un culoar pentru exportarea cerealelor ucrainene.

Anul 2023 s-a încheiat fără rezultate marcante pe frontul din Ucraina. De asemenea, Zelenski a schimbat comandantul militar și a decis să regândească întreaga strategie de luptă în urma eșecului contraofensivei din perioada verii.

Cucerirea Avdiivka la începutul anului 2024 este considerată cea mai mare victorie simbolică a Rusiei de la capturarea orașului Bahmut și are loc la aproape doi ani de când președintele Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei. Ucrainenii susțin că vor reveni în Avdiivka după ce vor primi armamentul necesar din partea partenerilor internaționali.

Situația de la Marea Neagră este singura veste bună din ultimele luni pentru ucraineni, care, cu ajutorul rachetelor și a dronelor maritime, au respins armata rusă și au deschis un culoar pentru exportarea cerealelor ucrainene. În același timp, au făcut dificile eforturile Rusiei de aprovizionare și consolidare a Crimeei.

Totuși, Kievul va putea miza în acest an pe avioanele de luptă F-16, care vor compensa lipsa acută de artilerie, notează AGERPRES. Șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, afirma anterior că, în 2024, prioritatea este de a alunga Rusia din spațiul aerian ucrainean, menționînd că, cine va controla cerul, acela va determina sfârșitul războiul".

Conștient de faptul că situația poate deveni critică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a încredințat unui nou comandant șef, generalului Oleksandr Sirski, misiunea de a reconstrui armata, pentru a elibera regiunile aflate sub controlul rus și, evident, pentru a nu pierde alte teritorii.

Între timp, autoritățile ucrainene au lansat un nou scenariu, potrivit căruia în primăvară se va putea trece la o altă fază a războiului în care Ucraina va prelua inițiativa.

Potrivit unei analize a Centrului pentru Acțiune Preventivă, publicată la începutul lunii februarie, în doi ani de război Ucraina a reușit să recucerească 54% din teritoriile sale ocupate, în timp ce Rusia continuă să ocupe aproape 20 la sută din teritoriul ucrainean.

Potrivit aceleiași analize, în timpul contraofensivei sale din 2023, Ucraina a obținut câștiguri teritoriale minore, însă liniile frontului au rămas stabile timp de aproape un an. Ambele tabere și-au consolidat pozițiile, făcând dificil orice progres major, iar numărul victimelor în rândul celor două armate s-a ridicat la circa jumătate de milion.

Totodată, la începutul celui de al treilea an a debutat cu 2 anunțuri importante Uniunea Europeană a aprobat ajutorul de 50 de miliarde de euro acordat Ucrainei iar un alt pachet de asistență militară în valoare de 60 de miliarde de dolari a fost votat de senatul american, dar așteaptă să fie aprobat și de Camera Reprezentanților controlată de republicani care sunt împotriva acestui ajutor.

Kievul așteaptă ca în 2024 să primească de la partenerii occidentali primele avioane de luptă F16 și speră să reia operațiunile pentru eliberarea teritoriilor ocupate.

Moscova și Kievul țin în secret pierderile militare, iar Rusia ascunde numărul de civili uciși în zonele pe care le-a cucerit, așa cum ar fi orașul devastat Mariupol. Potrivit lui Oleg Gavrițchi,consilier principal al șefului cabinetului președintelui, Volodimir Zelenski, cifra cea mai probabilă este în jur de 50.000 de victime. Și pierderile militare ale celor două armate sunt ținute în secret. În august anul trecut, The New York Times, citând oficiali americani, estima pierderile militare la 70.000 de morți și 120.000 de răniți de partea ucraineană, și 120.000 de morți și 180.000 de răniți de partea rusă.

La 29 ianuarie, într-un răspuns scris adresat unui membru al Parlamentului, secretarul britanic al Apărării, James Heappey, a estimat pierderile rusești la peste 350.000 de morți și răniți.

Conform Organizației Internaționale pentru Migrație peste 14 milioane de oameni, aproape o treime din populația Ucrainei, au fost forțați să-și părăsească casele în cei doi ani de când Rusia și-a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei.

Precizăm că din februarie 2022, Consiliul European și Consiliul Uniunii Europene s-au reunit periodic pentru a discuta despre situația din Ucraina din diferite perspective. Liderii UE au cerut în repetate rânduri Rusiei să înceteze imediat acțiunile militare, să retragă necondiționat toate forțele și echipamentele militare din Ucraina și să respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

Aceștia au evidențiat faptul că Ucraina are dreptul de a-și alege propriul destin și au felicitat poporul ucrainean pentru curajul de care dă dovadă apărându-și țara.

UE va fi alături de dumneavoastră și de cetățenii dumneavoastră mâine și atât timp cât va fi nevoie. Vă vom sta alături pentru a reconstrui o Ucraină modernă și prosperă, ferm ancorată pe calea noastră europeană comună”, a declarat Charles Michel, președintele Consiliului European

UE a dat dovadă de unitate și de putere și a oferit Ucrainei sprijin umanitar, politic, financiar și militar.

Citește mai mult