Patrimoniul cultural românesc de pe ambele maluri ale Prutului, integrat în trei apariții editoriale lansate la Chișinău
Informații prețioase și relevante despre patrimoniul cultural comun de o parte și de alta a Prutului se regăsesc în trei apariții editoriale lansate la Chișinău. Vorbim despre „Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei” din Iași, precum și despre volumul „Țesături și broderii decorative din Moldova”, semnat de renumiții etnologi Silvia Ciubotaru și Ion Ciubotaru, și catalogul „Scoarța de Camenca - Rai de pomi și flori”, semnat de Varvara Buzilă și Andrei Prohin.
„Este o continuitate a relațiilor dintre Chișinău și Iași. Avem un patrimoniu comun și asta ne impune să colaborăm, să cercetăm, să scoatem în evidență toate punctele comune în patrimoniul din partea stângă și din partea dreaptă a râului Prut”, a declarat directorul Muzeului de Etnografie, Petru Vicol.
Echipa de la Iași a lansat două cărți, rodul cercetărilor etnologilor din România și Republica Moldova.
„Cele două publicații arată că pentru noi, pentru cultura tradițională, nu există nicio graniță între cele două părți ale României, pentru că în Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei veți vedea în mod constant prezența specialiștilor din Basarabia, de la Chișinău”, a menționat șefa Departamentului Etnologie de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române, Filiala Iași, Ioana Baskerville.
Andrei Prohin se regăsește în acest număr al Anuarului cu un articol de mare actualitate.
„Despre suferința pământului, e o analiză consacrată folclorului românesc, credințelor populare, potrivit cărora pământul suferă atunci când este arat în mod excesiv, atunci când nu este lăsat să se odihnească. Un exemplu de atitudine ecologică, am zice, în termenii de astăzi”, a relatat secretarul științific al Muzeului de Etnografie, Andrei Prohin.
Cercetările de aproape șase decenii ale autorilor volumului „Țesături și broderii decorative din Moldova” aduc în atenție un segment esențial al culturii tradiționale. În zona etnografică a Republicii Moldova, susține profesorul Ciubotaru, țesăturilor le sunt caracteristice imaginile antropomorfe, zoomorfe și avimorfe.
„Aceste imagini apar rar în alte țesături și alte cusături de pe cuprinsul țării. De aceea, chiar specialiștii au fost foarte încântați când au descoperit acest univers fascinant de ornamente și simboluri, care se găsesc încă în satele noastre tradiționale”, a spus membrul de onoare al Academiei Române, Ion H. Ciubotaru.
Catalogul „Scoarța de Camenca - Rai de pomi și flori”, ce prezintă scoarțe din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie, pune în valoare tradiția locală a țesutului covoarelor.
”Aceste scoarțe de Camenca au o înfățișare a lor foarte distinctă, o stilistică anume, iar dominanta lor decorativă este pomul care și înflorește și rodește”, a declarat etnograful Varvara Buzilă.
Cercetarea patrimoniului cultural comun va avea continuitate, iar aspectele relevante ale etnologiei vor fi abordate și prezentate în viitoarele cărți.
