INTERVIU EXCLUSIV// Comisar european: Observ fermitate și voință politică puternică în Republica Moldova de a avansa în procesul de aderare
Negocierile de aderare pe capitolul muncii și protecției sociale vor depinde de nivelul de pregătire al Republicii Moldova, dar și de modul în care Uniunea Europeană poate ajuta țara noastră să-și îmbunătățească legislația în domeniu, a declarat comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, într-un interviu realizat de jurnalista Moldova 1, Lucia Vieru. Oficialul a apreciat faptul că la Chișinău există o voință politică puternică pentru ca Republica Moldova să devină cât mai curând un membru cu drepturi depline.
Moldova 1: Domnule Comisar, Uniunea Europeană a oferit mult sprijin Republicii Moldova în ultimii ani, inclusiv pentru instituțiile pieței muncii și pentru modificarea legislației în domeniul muncii din Republica Moldova. În opinia Dvs., cum a fost valorificat acest sprijin al Uniunii Europene, cum apreciați schimbările care s-au produs și care ar fi lacunele din legislația privind domeniul muncii?
Nicolas Schmit:„Este evident că proiectele care au fost inițiate, cel care prevede reformarea serviciilor de angajare și cel cu privire la consolidarea capacităților Inspectoratului Muncii, au înregistrat succese. Cred că procesele de reformă sunt pe drumul cel bun. Există, de asemenea, o îmbunătățire pe piața muncii ca atare, deoarece se atestă o participare mai activă a femeilor. Dar mai sunt multe lucruri de făcut. Aveți totuși o participare destul de scăzută în câmpul muncii, mai puțin de 50%, ceea ce este mult mai puțin decât media pe UE. Așa că atragerea oamenilor pe piața muncii este o necesitate absolută. Dar, în același timp, aveți o rată mare a muncii la negru. Acest fapt mi se pare o mare provocare – cum să atragi această categorie de muncitori să activeze în cadrul legal, cu condiții de muncă clare și cu asigurările sociale necesare. Cred că este cea mai mare problemă la care trebuie de muncit.”
Moldova 1: Ocuparea forței de muncă și politica socială este unul dintre capitolele de negociere pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În opinia Dvs., la etapa actuală, cât de aliniată este legislația Republicii Moldova în domeniul muncii la cea a Uniunii Europene și, dincolo de îmbunătățirea legislației și alinierea la cea comunitară, ce ar mai trebui să întreprindă autoritățile noastre în acest domeniu pe durata negocierilor?
Nicolas Schmit:„Problemele sociale și cele legate de muncă fac parte din negocieri. Este capitolul 19, iar acum se va verifica cât de mult a fost aliniată legislația Republicii Moldova, legislația socială sau legislația muncii. Nu pot spune că este 50%, este 80%, nu. Este un proces în care va fi verificat cât de departe ați ajuns. Și atunci va fi clar că trebuie să transpuneți directivele și reglementările majore. Există o mare parte a legislației în domeniul sănătății și siguranței în câmpul muncii care nu este încă ajustată în Republica Moldova și pe care trebuie să o preluați pentru a vă asigura că oamenii sunt protejați din punct de vedere al substanțelor și al securității la locul de muncă. Acestea sunt reguli pe care trebuie să le adoptați acum. În același timp, există și alte directive precum contractele de muncă, acestea fiind legate direct de munca informală sau nedeclarată. Există și o directivă privind salariul minim, pe care Moldova trebuie să o adopte. Și consider că acest lucru se poate face rapid și, de asemenea, se poate pune în aplicare. Considerăm că nu trebuie să așteptați până la punctul în care Republica Moldova devine membră, dar poate există deja un anumit număr de măsuri care pot fi implementate la această etapă de negociere.
Moldova 1: Cât ar putea dura negocierile la capitolul muncii și protecției sociale și ce schimbări ar putea interveni pe durata negocierilor?
Nicolas Schmit: „În primul rând, nu pot spune exact cât vor dura aceste negocieri. Depinde mai ales de nivelul de pregătire al Republicii Moldova, dar și de modul în care putem însoți țara voastră să adopte legislația. Ulterior, trebuie să ajutăm Republica Moldova să pună în aplicare modificările, pentru că adoptarea e una și implementarea este alta. Nu există nimic care să împiedice autoritățile moldovenești sau Guvernul sau partenerii sociali să aplice operativ măsuri sau prevederi legale ce există la nivel european. Este cazul reglementărilor privind sănătatea și siguranța, care sunt destul de importante. Ar putea aplica și directiva privind salariul minim, pentru că acum salariile minime au fost majorate. Putem afirma că vom stabili un sistem la care vor fi adaptate în viitor salariile minime, dar și modul în care vor fi îmbunătățite contractele colective și negocierile colective. Am avut ieri o discuție cu partenerii sociali. Cred că există o pregătire suficientă pentru a alinia cât mai curând posibil practica din Republica Moldova la legislația europeană.”
Moldova 1: Există temerea că după aderarea la Uniunea Europeană fenomenul migrației forței de muncă din Republica Moldova s-ar putea aprofunda, accentuând depopularea. Ce soluții vedeți în acest sens și cum ar putea Republica Moldova să-și facă piața muncii asemănătoare cu cea din statele membre ale UE?
Nicolas Schmit: „Pentru mine este foarte clar. Evident, toți cetățenii europeni, deci și pe viitor oamenii din Republica Moldova, ar trebui să aibă dreptul la libera circulație. Asta face parte din Europa, libera circulație, libertatea de a alege unde vrei să trăiești sau unde vrei să lucrezi. Dar, spun foarte clar, nu este în interesul nici al Republicii Moldova, nici în interesul Uniunii Europene. Acum avem foarte mulți tineri, uneori foarte bine pregătiți, cetățeni moldoveni, și mai ales tineri, care își părăsesc țara. Care este soluția? Este important să îmbunătățim condițiile de viață în Republica Moldova. Este importantă calitatea locurilor de muncă. Este important să investim în economia Republicii Moldova, în calificare, în aptitudini, mai ales în ale tinerilor. Așadar, cred că îmbunătățirea situației economice, pe de o parte, și a situației sociale, pe de altă parte, vor încuraja majoritatea cetățenilor moldoveni să rămână. Pentru că oportunitățile pe care le vor găsi în Republica Moldova vor fi mai bune, iar acesta este obiectivul aderării la Uniune. Este o îmbunătățire a condițiilor de viață acasă. Deci, la asta trebuie să tindem.”
Moldova 1: Mulți dintre cetățenii Republicii Moldova asociază Uniunea Europeană cu nivelul de viață mai înalt, cu mai multe locuri de muncă, dar și mai bine plătite, incluziune și nediscriminare. În ce măsură toate acestea devin, să spunem, automate după integrarea în Uniunea Europeană?
Nicolas Schmit: „Este perfect dacă aceasta este viziunea cetățenilor moldoveni despre Uniunea Europeană, este plauzibil, ceea ce explică și sprijinul puternic al cetățenilor pentru aderarea la Uniunea Europeană. Din păcate, în viață, nimic nu este automat. Dar cred că acum trebuie să existe un proces pe care l-am descris. Este un proces, în primul rând, de fortificare a economiei moldovenești. Sunt importante investițiile în tehnologii noi, în productivitate. Am avut ieri o discuție cu premierul Dorin Recean despre cum să îmbunătățim productivitatea și calitatea locurilor de muncă. Iar apoi acest proces va duce la ceea ce oamenii consideră a fi avantajele majore ale Uniunii Europene. Dar acest lucru nu va veni de la o zi la alta, este imposibil. Acesta va fi un proces, dar trebuie să ne asigurăm ca, de asemenea, cu sprijinul pe care îl primește Republica Moldova din partea Uniunii Europene, inclusiv sprijinul financiar, să intensificăm aceste reforme, să sporim investițiile în diferite domenii, fie că este vorba și de educație, sisteme de sănătate și altele. Până la urmă, acest lucru va îmbunătăți și situația din această țară. Vedem de la ultima extindere cum s-au schimbat țările, într-un mod foarte rapid, în bine, cu locuri de muncă mai bune, condiții de viață mai bune, condiții de muncă, infrastructură socială mai bună. De aceea, apropo, am fost aici cu directorul general al OIM pentru a mă asigura că și aspectul social face parte din acest proces de transformare.”
Moldova 1: Protecția socială în Republicii Moldova este un mecanism deficitar. De exemplu, fondul de stat al pensiilor nu este viabil și o recunosc inclusiv autoritățile. În opinia Dvs., care ar fi soluțiile necesare – un parteneriat public-privat, crearea unui fond de pensii privat?
Nicolas Schmit: „Este clar că în situația actuală a Republicii Moldova, unde doar mai puțin de 50% dintre cetățeni sunt oficial angajați și unde raportul dintre cei care lucrează și plătesc pensii este aproape unu-la-unu, acest lucru nu este sustenabil. De aceea, există, în primul rând, obligația de a atrage cât mai multe persoane în câmpul muncii. Este o necesitate absolută. Să fie transformată munca la negru în muncă oficială, pentru că munca informală nu aduce contribuții sociale la sistemul de pensii. Aceasta este, evident, prima provocare, dar și obiectivul ce urmează a fi atins - de a consolida piața muncii și de a crește contribuțiile sociale și impozitele plătite. A doua provocare ține de modul de organizare a sistemului de pensii. Nu cunosc prea multe despre sistemul Dumneavoastră de pensii, dar acesta trebuie setat tot cu ajutorul Uniunii Europene, pentru că pensiile implică două aspecte majore. Primul ține de faptul că pensiile trebuie să ofere o viață decentă. Noi nu vrem ca pensionarii, oamenii care au muncit, să trăiască în sărăcie. Al doilea aspect ține de faptul că sistemul de pensii trebuie să fie sustenabil. Finanțarea trebuie să fie sustenabilă. Aceasta depinde de contribuții, dar și de raportul dintre numărul de pensionari, pe de o parte, și cei care cotizează, cei care lucrează și contribuie. Aici este un dezechilibru, care trebuie corectat. Și apoi, modul în care este organizat sistemul Dvs. de pensii este o problemă care ar trebui discutată, de asemenea, cu partenerii sociali, pentru ca acest sistem să fie unul sustenabil.”
Moldova 1: Dacă e să vorbim la general despre procesul de integrare în Uniunea Europeană, ați menționat mai devreme că Republica Moldova și Ucraina vor avea un proces de aderare de lungă durată. Eventual, cum poate fi accelerat acesta și cât ar mai putea dura?
Nicolas Schmit: „Nu am spus că acesta trebuie să fie un proces lung. Depinde cât de repede putem face progrese în procesul de negociere, cât de rapidă va fi implementarea reformelor. Apropo, Comisia a schimbat puțin modul în care va decurge întregul proces, pentru că este mai mult o aderare treptată. Deci nu deveniți membru cu drepturi depline, dar aveți deja statut de țară asociată. Veți implementa, de asemenea, un anumit număr de măsuri, care au fost discutate. Cred că procesul de aderare este mult mai gradual. În acest sens, este important și politic vorbind ca oamenii să vadă că urmează schimbări. Nu aș spune acum că va dura cinci sau zece ani, nu știu. Este important să punem pe drumul cel bun întregul proces, să existe o bună cooperare, să existe un sprijin bun, să existe o voință politică puternică, de asemenea, din partea Moldovei, de a merge mai departe. Observ că această fermitate există și sunt sigur că în curând acest proces va oferi primele rezultate. Cu cât va fi un impact mai pozitiv, cu atât mai rapid vom ajunge la etapa finală în care Republica Moldova va deveni un membru cu drepturi depline.”
