Moldovenii vizați de sancțiuni internaționale vor putea fi trași la răspundere penală. Opoziția acuză guvernarea de atac împotriva democrației
Cetățenii Republicii Moldova vizați de sancțiunile internaționale ar putea fi trași la răspundere penală. Deputații din partidul de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) au votat, pe 16 mai, un proiect de lege în acest sens, în lectura a doua. Inițiativa legislativă a fost criticată de opoziția parlamentară. Deputații afiliați oligarhului fugar Ilan Șor au propus în debutul ședinței plenare retragerea proiectului de pe ordinea de zi. Aceștia au acuzat guvernarea de un „atac” împotriva democrației.
Ce presupune proiectul de lege elaborat de PAS
Parlamentul a îmbunătățit mecanismul de aplicare a măsurilor restrictive internaționale cu votul a 55 de deputați – 54 de la PAS și unul neafiliat. Partidul de guvernare susține că modificările survin în contextul în care mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova au ajuns în lista sancțiunilor internaționale. Potrivit documentului, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) vor putea informa, acum, instituții ale statului cum ar fi Serviciul Fiscal și Agenția Servicii Publice, imediat ce cetățenii vor fi incluși pe liste cu sancțiuni internaționale.
Deputatul PAS Vasile Grădinaru a explicat într-un interviu pentru Radio Moldova că, odată cu intrarea în vigoare a noii legi, persoanele sancționate care vor dori să părăsească Republica Moldova ilegal nu o vor mai putea face atât de ușor. Detalii – AICI.
Proiectul prevede, de asemenea, și o derogare de la Codul Administrativ. Astfel, aplicarea sancțiunilor internaționale va fi executorie din momentul intrării în vigoare și nu va putea fi suspendată prin decizia autorităților publice sau acte judecătorești.
De asemenea, noua lege votată de PAS presupune că în organul suprem din Republica Moldova care supraveghează implementarea acțiunilor restrictive – Consiliul Interinstituțional de Supervizare – a fost inclusă și Banca Națională a Moldovei. Până acum, BNM nu a avut reprezentanți în cadrul Consiliului, deși, spune Vasile Grădinaru, „are cele mai mari pârghii în domeniul financiar bancar”.
Totodată, măsuri restrictive vizate în inițiativa legislativă mai presupun și blocarea fondurilor și resurselor economice. „Persoanele care acționează împotriva statului Republica Moldova trebuie lipsiți de posibilitatea de a plăti protestatarii, acțiunile de propagandă și dezinformare, de a cumpăra voturi în cadrul scrutinelor și de a finanța ilegal partidele politice”, a declarat Grădinaru.
Printre altele, parlamentarul a declarat că proiectul de lege nu prevede retragerea cetățeniei Republicii Moldova persoanelor vizate de sancțiuni. Sunt incluse, mai degrabă, câteva aspecte tehnice, a mai precizat Vasile Grădinaru. Asta după ce în societate s-a speculat că cetățenia ar putea fi retrasă în anumite acțiuni ilegale.
Reacția opoziției: „Atac direct la adresa democrației”
Deputații afiliați oligarhului fugar Ilan Șor, care au anunțat crearea, în debutul ședinței, a Blocului parlamentar „Victoria”, au criticat inițiativa legislativă a PAS. Aceștia au cerut retragerea proiectului de pe ordinea de zi, acuzând majoritatea parlamentară de „atac împotriva democrației”. Inițiativa nu a fost, însă, susținută de plen.
„Suntem convinși că documentul este un atac direct la adresa democrației și a statului de drept, o încălcare a drepturilor omului garantate de Constituția, Declarația Universală a Drepturilor Omului și Convenția Europeană a Cetățeniei. (…) PAS are propria idee despre democrație. În timp ce autoritățile cer o „cale europeană” pentru Moldova, ele însele ocolesc această cale. Standardele duble pe care le urmează oficialii guvernamentali în activitatea lor vorbesc doar despre neprofesionalismul și imaturitatea acestor politicieni”, a declarat fosta socialistă Irina Lozovan, cercetată penal într-un dosar privind finanțarea ilegală a partidelor politice în interesul lui Ilan Șor.
Cine sunt moldovenii vizați de sancțiuni internaționale
În octombrie 2022, Departamentul de Finanțate al Statelor Unite ale Americii a impus sancțiuni internaționale pentru oligarhii moldoveni fugari Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc. Instituția anunțase atunci că aceștia sunt sancționați pentru „acțiuni legate de corupție sistemică și interferență în alegerile din Republica Moldova, cea din urmă fiind susținută de Kremlin”. Totodată, SUA au sancționat șapte persoane afiliate serviciilor secrete rusești, implicate în destabilizarea situației din Republica Moldova.
La 28 aprilie 2023, UE a instituit, la cererea Republicii Moldova, un cadru de măsuri restrictive specifice împotriva persoanelor răspunzătoare pentru sprijinirea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea țării. Acestea îi vizau atât pe cei doi fugari, Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, cât și deputata fostului Partid Șor, declarat neconstituțional, Marina Tauber și fostul șef-adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc.
La scurt timp, și Canada a aprobat o listă de persoane care vor fi sancționate pentru că ar fi colaborat cu Rusia. Pe lângă cei vizați de sancțiunile europene, Ottawa l-a inclus și pe Vladimir Andronachi, Veaceslav Platon și Constantin Botnari. Pe lista de sancțiuni a fost inclus și ex-Partidul „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Ulterior, Canada a extins lista persoanelor care încearcă să destabilizeze situația din Republica Moldova, printre care mai mulți ex-membri ai fostului partid Șor.
În luna februarie a acestui an, Consiliul Uniunii Europene a anunțat că alte șase persoane ar urma să fie sancționate, printre care Victor Petrov, adjunctul guvernatoarei autonomiei găgăuze Evghenia Guțul, și Dumitru Chitoroagă, proprietarul unor canale de televiziune din Republica Moldova, a căror licență a fost suspendată.
„Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova au crescut semnificativ de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE”, potrivit unui comunicat al Consiliului European.
UE și-a exprimat de mai multe ori sprijinul său pentru Republica Moldova, inclusiv pentru reziliența, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie ale acestei țări care se confruntă cu activități destabilizatoare la care instigă actori externi.
