Ce prevede noua definiție a noțiunii „trădare de patrie” din Codul penal
Majoritatea parlamentară PAS a aprobat în lectură finală amendamentul care definește noțiunea de „trădare de patrie” din Codul penal. Modificările vizează câteva formulări care, potrivit autorilor, deputații PAS Igor Chiriac și Andrian Cheptonar, clarifică mai bine această normă de incriminare și stipulează trăsăturile esențiale ale faptelor infracționale de trădare de patrie.
Astfel, articolul 337 din Codul penal va avea următorul conținut:
„Trădarea de Patrie, adică fapta săvârșită intenționat, de către un cetățean al Republicii Moldova, împotriva suveranității, independenței, unității, indivizibilității, securității sau capacității de apărare a Republicii Moldova, în interesul unui stat străin, unei organizații străine, unei entități anticonstituționale sau reprezentanților lor, exprimată prin:
a) trecere de partea inamicului pe timp de război sau conflict armat;
b) spionaj;
c) divulgare a secretului de stat;
d) acordare de ajutor în vederea desfășurării unor activați ostile împotriva securității statului.”
Vechea formulare a articolului, care prevedea tragerea la răspundere penală pentru fapta de trădare de patrie exprimată prin „trecerea de partea dușmanului” era, potrivit autorilor, foarte vagă, nu descria clar această ipoteză de manifestare a faptei prejudiciabile și excludea situația unui conflict armat.
Spionajul și divulgarea secretului de stat se regăseau și în vechea redacție. Aceasta descria cea de-a patra faptă de trădare de patrie astfel: „acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activității dușmănoase împotriva Republicii Moldova”. Și această formulare era, potrivit autorilor, lipsită de precizie și greu de aplicat.
Noua redacție, aprobată de Parlament, a exclus, totuși, unele alineate, care au fost criticate de experți, dar și de opoziția parlamentară, și care prevedeau, între altele, că „acordare de ajutor în vederea desfășurării unor activați ostile împotriva securității statului” se exprimă și prin „campanii de dezinformare care sunt de natură să aducă atingere suveranității, independenței, unității, indivizibilității securității sau capacității de apărare a Republicii Moldova”.
Totuși această formulare se regăsește în nota de argumentare a proiectului, care mai prevede că punctul d) din articolul 337 se va aplica în coroborare cu Legea securității statului care stipulează printre pericolele deosebite pentru securitatea statului amenințările hibride exprimate prin campanii de propagandă ostilă sau de dezinformare, care pot dăuna regimului constituțional.
Referința la campaniile de dezinformare a fost criticată de Amnesty International Moldova pe motiv că ar putea atenta la libertatea de exprimare a presei, dar și a politicienilor disidenți.
Opoziția parlamentară – BCS – a anunțat că nu susține categoric reglementarea mai clară a noțiunii de „trădare de patrie”, propusă de majoritatea PAS, invocând că scopul inițiativei nu este clar, că ar putea avea dedesubturi și atenta la drepturile fundamentale ale omului.
Deputații PAS Igor Chiriac și Andrian Cheptonar au respins criticile opoziției, precum și cele ale experților.
