Comisia Europeană a anunțat că Ucraina și Republica Moldova au îndeplinit condițiile pentru a lansa negocierile de aderare la UE
Ucraina și Republica Moldova au îndeplinit condițiile pentru a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană, a transmis Comisia Europeană, vineri, ambasadorilor UE. „Toate etapele au fost îndeplinite de cele două țări”, a declarat o purtătoare de cuvânt a Comisiei. „Acum decizia este în mâinile statelor membre”, a adăugat ea, citată de Agerpres.
„Acum decizia este în mâinile statelor-membre, care trebuie să adopte cadrul de negociere și, ca de obicei, este prerogativa Președinției Consiliului UE să convoace conferința interguvernamentală pentru a marca oficial începutul negocierilor. Moldova a continuat să facă progrese semnificative, numind prin vetting noi membri ai Curții Supreme de Justiției, ai organelor de autoguvernare a judecătorilor și procurorilor și numind un nou procuror general în cadrul unui proces transparent și bazat pe merit”, a declarat comunicatoarea Comisiei Europene, Ana Pisonero.
Decizia a fost salutată de negociatoarea-șefă pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, care a menționat că Republica Moldova se îndreaptă cu pași fermi către lansarea oficială a negocierilor de aderare la UE.
„Astăzi, în raportul Comisiei Europene către Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă UE – principalul grup de pregătire a Consiliului -, Republica Moldova a fost evaluată ca îndeplinind și ultimele trei recomandări ale Comisiei Europene”*, a menționat vicepremierul pentru integrare eruropeană, Cristina Gherasimov.
Potrivit acesteia, următorul pas îl reprezintă adoptarea, de către statele membre ale UE, a cadrului de negociere și convocarea primei Conferințe Interguvernamentale.
„Le mulțumim în acest context statelor care au transmis, ieri, Președinției belgiene a Consiliului o scrisoare comună în susținerea organizării primei Conferințe Interguvernamentale până la sfârșitul lunii iunie - Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia și Suedia”, a menționat Gherasimov.
Fostul ministru al Afacerilor Externe și al Justiției al României, Cristian Diaconescu, a declarat pentru Compania „Teleradio-Moldova” că urmează o etapă extrem de complicată care presupune deschiderea dosarelor de negociere pe capitole.
La această etapă, aderarea la Uniunea Europeană este mult mai puțin discutată la nivel politic și mult mai mult la nivel tehnic, a declarat la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova fostul ministru român al Afacerilor Externe și al Justiției, Cristian Diaconescu.
„În acest moment, față de Republica Moldova, evident există disponibilitatea instituțională, dar sigur, momentele privind negocierea dosarelor de integrare pot fi rezolvate, cum s-a întâmplat în cazul României, pe parcurs de doi ani, sau se pot prelungi. Prelungirea, situația de incertitudine a reprezentat, după părerea mea, o dificultate. În ceea ce privește Republica Moldova, nu mai este vorba în dialogul cu Uniunea Europeană, de declarații formale de susținere, foarte bune, foarte necesare, nu numai de angajamente politice generice, ci și de o discuție aplicată, teme privind statul de drept, lupta împotriva corupției. Se evaluează și se decide pe aspecte cât se poate de aplicate. Acum, dialogul cu Uniunea Europeană nu mai implică doar declarații formale de susținere sau angajamente politice generale, ci și discuții aplicate pe teme concrete, cum ar fi statul de drept și lupta împotriva corupției”.
Cristian Diaconescu a declarat că este necesar și un anumit grad de responsabilitate politică la Chișinău pentru a parcurge cât mai rapid etapa de negociere tehnică, indiferent de luptele politice interne. Negocierea și adoptarea pachetelor legislative reprezintă procese complexe, bazate pe criterii foarte specifice, a mai precizat el.
Menționăm că, pe 5 iunie curent, reprezentanți a 11 din cele 27 de state membre ale UE au cerut președinției belgiene a Consiliului UE să adopte în luna aceasta cadrele de negociere pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la UE, pentru a putea fi convocate conferințele interguvernamentale cu cele două țări la sfârșitul lunii.
Amintim că, pe 5 octombrie 2023, Parlamentul European a votat o rezoluție prin care cere începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la finalul anului.
Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE, la scurt timp după ce Rusia și-a lansat invazia nemotivată în Ucraina, iar apoi a primit statutul de candidat în iunie 2022. În vara anului trecut, și Ucraina a primit statut de țară candidat la UE.
Pentru începerea negocierilor propriu-zise de aderare, Chișinăul trebuia să îndeplinească nouă recomandări formulate anul trecut de Comisia Europeană. Domeniile vizate sunt justiția, combaterea corupției și crimei organizate, dezoligarhizarea, reforma administrației publice și a serviciilor publice, managementul finanțelor publice, consolidarea rolului societății civile în procesele decizionale și protejarea drepturilor omului.
În decembrie anul trecut, liderii UE au luat decizia politică de începere a negocierilor de aderare cu Republica Moldova și cu Ucraina, dar a lăsat deschis calendarul concret al acestora, cerând ambelor țări să continue între timp să-și rezolve „restanțele”.
Astfel, Executivul UE constata că Moldova a îndeplinit șase din nouă condiții. Până în luna martie, Chișinăul rezolvase două din cele trei condiționalități rămase: a luat noi măsuri pentru dezoligarhizare, inclusiv noi reglementări legate de plățile în numerar și fluxurile financiare și a asigurat resurse și structuri adecvate Procuraturii Anticorupție.
A treia cerință restantă ținea de procesul de vetting din sistemul judiciar și numirea unui nou procuror general într-un proces transparent și bazat pe merit.
Pe 1 iunie curent, Ion Munteanu a fost numit în funcția de procuror general, în urma unui concurs organizat de Consiliul Superior al Procurorilor.
Funcția de procuror general a rămas vacantă după ce Alexandr Stoianoglo a fost suspendat la începutul lunii octombrie 2021, iar la sfârșitul lunii septembrie 2023 a fost eliberat din funcție. Până acum, câteva tentative de alegere a unui nou procuror general au eșuat.
