INTERVIU // Natalia Grîu: Dublarea salariilor va atrage în școlile din țară nu doar tinerii, dar și specialiștii cu experiență
Din cei aproape o mie de studenți cu studii în pedagogie, doar unul din trei alege să predea în școli, iar după ce primesc indemnizația, unul din 10 pleacă din sistem pentru că misiunea este dificilă. Constatarea a fost făcută pentru Moldova 1 de către Natalia Grîu, fost secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării. Potrivit ei, sunt necesare măsuri pe termen lung pentru a-i determina să vină în școli, iar una dintre soluții ar fi majorarea salariilor cu 100-200% și asta va atrage în domeniu nu doar tinerii, dar și specialiștii cu experiență.
Indemnizația pentru absolvenții de la Universitatea Pedagogică care se angajează într-o școală din mediul rural a fost majorată până la 200 de mii de lei. Alocația va fi oferită pentru o perioadă de cinci ani. Iar pentru absolvenții colegiilor pedagogice mărimea indemnizației a crescut până la 160 de mii de lei. Noile măsuri au fost aprobate de Guvern și vin să-i încurajeze pe tineri să aleagă profesia de pedagog. Autoritățile își propun în așa fel să suplinească criza acută de cadre didactice în școlile din țară. Ministerul Educației urmează să lanseze un concurs în care va prezenta locurile vacante în domeniu. Studenții și absolvenții interesați vor trebui să depună dosarele, iar ulterior, o comisie specială va decide unde vor fi repartizați tinerii specialiști.
Moldova 1: Experta în educație, Natalia Grîu, este în legătură directă cu noi. Probabil, cea mai mare problemă ar fi prestigiul pierdut. Puțini vor să fie pedagogi, dascăli, profesori, chiar dacă au acest talent și vocație. Majorarea indemnizației pentru absolvenții Universității Pedagogice care merg mai departe în mediul rural ar fi o soluție?
Natalia Grîu: Da, suntem într-o situație foarte complicată și deficitul crește de la an la an. Nu avem 7000 de cadre didactice lipsă, dar 7000 ar fi dacă fiecare ar avea o singură normă de 18 ore. Astăzi, pedagogii sunt nevoiți să ia o normă și jumătate, avem situații de normă dublă. Și situația care avem în sistem este într-adevăr una alarmantă. Ministerul Educației și Cercetării trebuie să facă anumite acțiuni și ce se întâmplă acum nu este un element de noutate. Din anul 2018 cred că am încercat să stimulăm tinerii să vină în pedagogie, dându-le aceste indemnizații destul de semnificative la realitățile Republicii Moldova.
Iată că în acest an indemnizația este semnificativ majorată de la 120 de mii la 200 de mii și lucrul ăsta credem că ar trebui să-i motiveze. Totuși, vreau să vă zic că procesul în care noi am acordat aceste indemnizații noi nu am remarcat o schimbare de atitudine sau un interes atât de sporit încât să satisfacă necesitățile de sistem. Din păcate, mulți dintre tinerii care vin la pedagogie și avem vreo mie de studenți, doar unul din trei alege să vină la școală și, chiar dacă primesc această indemnizație, unul din 10 a luat bănuții și după aia pleacă din sistem, pentru că constată cât de dificilă este misiunea.
De aceea, eu cred că indemnizația nu este suficientă. Avem nevoie de măsuri pe termen lung și avem nevoie de măsuri care nu doar să-i motiveze să vină să ia banul, dar să îi motiveze pe termen lung ca să rămână în sistem. Și atunci ar trebui să avem niște condiții de muncă bune pentru ei, să nu devină tinerii victime ale bullying-ului care se mai poate întâmpla în calitatea lor de tineri specialiști. Și dacă ar ști că siguranța, stabilitatea este mai mare, pentru că după cinci ani, dacă revii la un salariu nemotivant, care nu îți asigură traiul, nu ai motivația să rămâi în pedagogie. De aceea, intervenția ar trebui să fie pentru toate cadrele didactice, majorarea de 15 procente care s-a făcut anul trecut e insignifiantă la inflația pe care o avem. Ar trebui să facem o majorare de 100-200 de procente și atunci vor veni nu doar tinerii, vor veni și specialiști de 30 și 40 de ani.
Moldova 1: Nu toate depind de educație, avem depopularea și comunitățile locale care nu întotdeauna sunt sustenabile. Cât de periculos este populismul în această situație și noi, și în general toată Europa este într-un proces de optimizare din cauza realităților demografice?
Natalia Grîu: Da, dacă vă referiți la depopulare, declinul demografic este foarte periculos pentru Republica Moldova. Estimările pe care le face Fondul ONU pentru populație este că o să rămânem mai puțin de 2 milioane în scurt timp. Foarte mulți cetățeni pleacă peste hotare și asta explică de ce rețeaua școlară nu este una sustenabilă și sigur că un profesor vrea să lucreze într-o școală care este dezvoltată, are o infrastructură dezvoltată.
Dar, pe de altă parte, noi nu putem să sufocăm acest sistem, să transportăm copiii la zeci de kilometri și trebuie să ne străduim să avem un sistem educațional incluziv și cât mai aproape de beneficiarul său. De aceea eu cred că, pe termen lung, ar trebui să ne gândim cum capacităm școlile medii, inclusiv, pentru că în localitățile rurale avem școli mici vreo sută, și avem și școli cu un număr mai mult sau mai puțin confortant de elevi și să investim inclusiv în programe de formare continuă atractive și de suport. Să investim în formarea unei culturi organizaționale în școli ca starea de bine să fie pentru toți pedagogii.
Moldova 1: V-ați referit la școli. Cum credeți că ar fi mai bine - licee puternice, regionale, sau școlile să rămână acolo unde sunt deși cu puțini elevi sau profesori?
Natalia Grîu: Republica Moldova este o țară foarte mică. Dacă eram Statele Unite ale Americii, poate faci școlile mastodont și ai școli foarte bune, spre care vin copiii. Noi suntem o țară foarte mică și eu cred că ar trebui să ne asigurăm că rețeaua școlară pe care am moștenit-o este una care răspunde cerințelor, în primul rând, ale elevilor, ale necesităților lor. Elevii trebuie să ajungă la o școală bună, la o școală prietenoasă, dar pentru un elev de ciclu primar sau de gimnaziu, o școală prietenoasă este cea care se află cât mai aproape de el. Copiii sunt obosiți de la un plan-cadru care are și foarte multe ore și mă bucură inițiativa Ministerului de a regândi acest plan-cadru. Dacă mai parcurge și câte o oră, du-te-vino, distanță de trafic, nu e cea mai bună abordare.
Eu cred că trebuie să consolidăm școlile, să dezvoltăm economic țara și să nu permitem ca să dispărem ca țară, pentru că situația din satele noastre depopulate, fără oameni, dacă se pomenesc și fără o oază de spiritualitate, care evident că în primul rând este școala, atunci șansele vor fi foarte mici ca într-un viitor să putem reanima aceste comunități rurale.
