INTERVIU // Dan Alexe: Boicotarea președinției Ungariei de Comisia Europeană este o „palmă simbolică” pentru depășirea atribuțiilor
Boicotarea președinției ungare de către Comisia Europeană este mai degrabă o „palmă simbolică” dată Ungariei pentru a-i arăta că și-a depășit atribuțiile, însă, deocamdată, nu se va merge mai departe. Constatarea aparține jurnalistului Dan Alexe, care realizează corespondențe de la Bruxelles pentru Radio Moldova și Moldova 1. În cadrul emisiunii ÎN CONTEXT, Dan Alexe a precizat că excluderea Ungariei din anumite procese de decizie se poate întâmpla în urma unei proceduri extrem de complicate, pe care în acest moment nimeni nu are dorința să o aplice și nici nu este în interesul Uniunii Europene să sancționeze o țară care deține președinția rotativă.
Comisia Europeană a decis să boicoteze Președinția prin rotație a Ungariei, în contextul controversatei vizite a premierului maghiar, Victor Orbán, la Kiev, Moscova și Beijing, imediat după ce țara a preluat președinția prin rotație a Uniunii Europene. Misiunea autoproclamată de pace a premierului Victor Orbán a fost văzută ca un afront la adresa unității politice a blocului comunitar.
Mihaela Culcinschi, jurnalistă Moldova 1: La Budapesta a avut loc reuniunea informală a miniștrilor Energiei, iar Comisia Europeană a fost reprezentată de adjunctul direcției DG (digi) ENER. Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Eric Mamer, a transmis că aceste consilii informale vor fi boicotate de comisari, dar nu și cele oficiale care au loc la Bruxelles și Luxemburg. Întrevederile lui Victor Orbán cu Vladimir Putin și Xi Jinping au iritat elitele politice din Uniune. Majoritatea guvernelor naționale și-au trimis, în loc de miniștri, secretarii de stat la reuniunea de la Budapesta privind energia. Imediat după preluarea președinției prin rotație a Consiliului Uniunii Europene, Orbán și-a asumat o misiune de pace, nerecunoscută totuși de Bruxelles. Mai mulți europarlamentari au solicitat chiar suspendarea votului guvernului maghiar în consiliu. Vă reamintim, legile europene sunt aprobate prin codecizie: Comisia care e un fel de guvern transnațional; Parlamentul ales direct care joacă rolul unei camere inferioare; și Consiliul din care fac parte guvernele naționale și care e similar cu senatul din parlamentele bicamerale.
Eurodeputata malteză Roberta Metsola, membră a Partidului Popular European (PPE), a fost aleasă marți președintă a Parlamentului European pentru următorii doi ani și jumătate. Metsola, care a deținut deja această funcție de la decesul lui David Sassoli în ianuarie 2022, a fost aleasă cu 562 de voturi pentru. Pentru președinția PE a mai candidat marți eurodeputata spaniolă Irene Montero, din grupul Stângii Europene, care a obținut 61 de voturi. În total, la vot au participat 699 de eurodeputați din cei 720 prezenți la ședință. Numărul voturilor nule a fost 76. Cel mai urmărit vot al sesiunii va fi cel de joi, pentru președintele Comisiei Europene. Candidatul majorității este politiciana germană, Ursula von der Leyen, care are nevoie de voturile a cel puțin 361 de eurodeputați pentru a reveni în funcție.
Moldova 1: Așadar, are vreun rost această boicotare a reuniunilor informale anunțată de Comisia Europeană?
Dan Alexe: Cred că boicotarea este un termen prea puternic și dă impresia unei excluziuni, unei excluderi a Ungariei din anumite procese de decizie, ceea ce nu este încă cazul. Asta se poate întâmpla numai după o procedură extrem de complicată, pe care în acest moment nimeni nu are dorința de a o aplica. Ceea ce numiți și presa în general numește „boicotare” este mai degrabă un fel de „palmă simbolică” dată Ungariei, pentru a-i arăta că și-a depășit atribuțiile. Însă nu se va merge deocamdată mai departe, pentru că nu este nici în interesul Uniunii să sancționeze în acest fel o țară care deține președinția rotativă.
Pe de altă parte, nu există reguli precise în legătură cu participarea la asemenea reuniuni informale. Deci, nu se încalcă un regulament. Iarăși, un alt motiv pentru care nu putem vorbi de boicotare, pentru că, într-adevăr, de obicei merg miniștrii din domeniile respective, ministrul Agriculturii, ministrului Industriei și așa mai departe sau comisarii respectivi. Însă trimiterea de funcționari de rang inferior este pur și simplu un gest simbolic pentru a arăta Ungariei, e un prim pas pe care îl poate lua Uniunea, după care se poate trece teoretic la aplicarea acelui Articol 7 din tratatele fondatoare ale Uniunii, care duce la excluderea dreptului de vot al Ungariei din anumite procese.
Moldova 1: Dar 60 și ceva de europarlamentari au lansat o astfel de scrisoare și, în aceste momente, nimeni nu ar avea interesul ca Ungaria să aibă suspendat votul în Consiliu.
Dan Alexe: Nu doar asta. În mod tehnic, nu prea ar fi timp pentru că un lucru care se uită este că țara care deține președinția rotativă în a doua jumătate a anului, o deține în realitate, în mod concret doar vreme de patru luni. Pentru că vara a început, în luna august sunt închise toate instituțiile europene, nu va fi nimeni în Bruxelles și luna iulie e aproape terminată. Deci, practic, Ungaria are la dispoziție doar începând din septembrie pentru a mai face asemenea gesturi. Patru luni e prea puțin pentru a duce la capăt un asemenea proces. Și oricum toată lumea așteaptă rezultatul alegerilor din America. Nimeni nu vrea să-i dea lui Trump ocazia unor ironii deplasate în legătură cu cine conduce Europa și așa mai departe. Deci nu aș crede că se va merge mai departe de atât, pur și simplu, pentru că în mod tehnic nu există posibilitatea de a face asta înainte de sfârșitul anului.
Moldova 1: Parlamentul European ar putea obține într-adevăr competențe mai puternice. De exemplu, inițiativa legislativă pe care și-a asumat-o Roberta Metsola ca președintă de Parlament European.
Dan Alexe: Nu ar putea deocamdată. Acela este un discurs sigur formal la început de mandat, unde ea vrea să arate… Toți au făcut asta, toți cei care au condus Parlamentul European au promis că vor aduce atribuții noi și puteri noi Parlamentului. Însă pentru asta trebuie schimbate tratatele, nu depinde de un vot al parlamentarilor înșiși, pentru că ei sunt priviți, sunt incluși în acest proces. Deci, nu ei pot decide. De asemenea, nu ei pot decide, ei pot propune, 60 e un număr prea mic pentru a decide discutarea, să zicem, a excluderii Ungariei din anumite procese. În realitate, să ia o asemenea decizie printr-o majoritate de patru cincimi din membrii Parlamentului care sunt 720. Or să ne închipuim că patru cincimi din 720 vor vota excluderea Ungariei din anumite procese, când Fidesz (Alianța Civică Maghiară - partid politic parlamentar de centru-dreapta din Ungaria) e puternic și a format împreună cu Partidul Reunirea Națională (formațiune de dreaptă extremă din Franța) a lui Marine Le Pen din Franța, un grup parlamentar foarte puternic este iarăși greu de crezut. Dar, sigur, Roberta Metsola care e prelungită în mandatul respectiv, poate să țină un asemenea discurs foarte bătăios.
Moldova 1: Dar Roberta Metsola a obținut în același timp 562 de voturi. Adică ne dăm seama, chiar dacă e un vot secret, că a primit susținerea nu doar din partea aliaților tradiționali din Parlamentul European, popularii europeni, social-democrații și Renew Europe. Este acesta și un semnal pentru Ursula von der Leyen că va fi o probă ușoară să obțină încă un mandat la Comisie?
Dan Alexe: Este, pentru că ambele, și Roberta Metsola, și Ursula von der Leyen, au făcut concesii foarte mari dreptei schimbându-și discursul. Să nu uităm că Ursula von der Leyen și-a început mandatul, primul mandat acum cinci ani, în 2019, promițând niște lucruri pe care nu le-a făcut niciodată. Mă refer la acel Green Deal ecologic, care a fost cu totul lăsat de o parte. O serie întreagă de alte măsuri sociale au fost abandonate în discursul oficial.
Concesiile făcute dreptei au fost făcute și pentru că ultimele alegeri europene au adus o schimbare de echilibru destul de importantă în favoarea dreptei dure. De exemplu, al treilea grup din Parlament nu mai este Renew, liberalii-centriști, ci a devenit un grup în care intră o dreaptă antieuropeană sau cel puțin antisceptică de care trebuie ținut cont la vot. Și, în același timp, e adevărat că în culise a funcționat întotdeauna un fel de alianță tacită. Unii au numit-o „cartel” după modelul columbian între populari, creștin-democrați, socialiști și Renew pentru a da ordine în culise să se voteze pentru cutare și cutare oficial. E ceea ce s-a întâmplat și acum. Numai că, de data asta, în loc de Renew au fost cooptați unii din noile drepte care au urcat în urma ultimelor alegeri.
